Valorile termice vor crește ușor în majoritatea zonelor, în special în cele de deal şi de munte, însă dimineața va fi în continuare rece, în cea mai mare parte a ţării.
Foarte mulţi negustori bucureşteni şi din întreaga ţară îşi numeau, în perioada interbelică, mărfurile drept „străine”, vânzându-le ca atare, cu preţuri considerabil urcate.
Arhitectului olandez Josef Jacob Schieffeleers ș-a născut la 19 octombrie 1850 la Maastricht și s-a mutat în România de la 20 de ani.
Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare la munte și în regiunile nord-estice, iar spre sfârșitul intervalului și în cele vestice, unde pe arii restrânse trecător va ploua.
La 4 luni după executarea soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu, Epoca de Aur, atent zugrăvită de viguroasa propagandă a PCR, începea să-şi arate adevărata faţă, una strălucitoare în aparenţă, dar găunoasă în esenţă. La 8 aprilie 1990, agenţia de ştiri Reuters publica un reportaj despre peisajul urban dezolant lăsat în urmă de regimul comunist şi […]
Focurile au fost o adevărată pacoste pentru București, oraşul clădit cu prea multă lemnărie, cu uliţe întortochiate „de trei oameni” şi de „cinci oameni,” adică pe unde puteau trece alături trei sau cinci persoane.
La 8 aprilie 1990, agenţia de ştiri Reuters publica un reportaj despre peisajul urban dezolant lăsat în urmă de regimul comunist şi oblăduitorul său, Nicolae Ceauşescu. Autoarea Thalia Griffiths alegea un titlu edificator pentru situaţia de la acea vreme: „Urbaniştii Bucureştiului moştenesc gropi şi clădiri grandioase din era Ceauşescu”. „BUCUREȘTI, România – Urbaniştii din București […]
Un milion opt sute de mii de lei au avut de plătit locuitorii Bucureștilor pentru taxa de apă în 1932, ceea ce echivala cu 60 de milioane de metri cubi de apă consumată.
În anul 1869, principesa Elisabeta de Wied viitoarea regină a României, păşea pentru întâia oară pe pământ bucureştean. Însemnările suveranei despre acest moment, fiind publicate în străinătate, au stârnit atunci destule proteste.
„Ooo! Ooo!!, încă mai strigau sacagii pe străzile Bucureștilor înainte de Primul Război Mondial.
Valorile termice se vor situa cu mult peste cele caracteristice datei, cu precădere în sud-estul, estul și centrul țării.
Englezul John B.S. Morritt of Rokeby, prieten intim cu Sir Walter Scot, și cei care îl însoțeau părăsesc, în 1794, curtea boierească a cocoanei Ileana Agoaia de la Argeș și-și continuă drumul prin Țara Românească.
În 1933, ultimii supuşi ai ţarului ucis de bolșevici trăiau în București pe Calea Victoriei la numărul 27.
La 4 luni după executarea soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu, Epoca de Aur, atent zugrăvită de viguroasa propagandă a PCR, începea să-şi arate adevărata faţă, una strălucitoare în aparenţă, dar găunoasă în esenţă. La 8 aprilie 1990, agenţia de ştiri Reuters publica un reportaj despre peisajul urban dezolant lăsat în urmă de regimul comunist şi […]
Mai mulţi din cetăţenii mei, văzându-mă în etate înaintată şi că mă ocup cu istoria şi cu arheologia ţării mele, m-au rugat ca să le arăt mai multe cunoştinţe ce am despre schimbările şi evenimentele petrecute în ţară şi mai cu osebire în Capitală, căci doresc unii a şti tradiţiile istorice ale ţării, iar alţii ale Capitalei, şi astfel, ca fiecare om care are a trece din această vremelnică viaţă, nu i-am putut refuza şi le-am răspuns că mă voi sili a le arăta purul adevăr de tot ce am putut culege din diferite letopisiţe ale ţării, cum şi din diferiţi scriitori vechi şi cele văzute de bătrânul meu părinte, care a trăit 90 de ani, cum şi ce am văzut eu, care sunt astăzi în etate de 80 ani, şi astfel voi urma înainte, rugând pe onor domnii cititori de a-mi ierta greşelile stilului meu, fiind un stil bătrânesc ce se practica în timpul tinereţelor mele.
Candidatul independent Nicuşor Dan, susţinut de PNL şi Alianţa USR PLUS, a obţinut, duminică, 47,2% din voturile bucureştenilor pentru funcţia de primar general al Capitalei, iar actualul edil Gabriela Firea, candidatul PSD, a fost creditată cu 39%, potrivit rezultatelor exit-poll-ului realizat de CURS – Avangarde.
Dar unde să găseşti un „nouveau-riche” pe timpurile acestea
de hai să recunoaştem, criză? – se întreba jurnalista Alice Gabrielescu când se documenta, în 1933, pentru articolul „O anchetă printre bogați”.
În „Bottin”-ul meu mental, am însemnat, acum vreo trei luni, nunta unei prietene, şi locuinţa ei, după voiajul de rigoare, într’un apartament ultramodern din blockhausul decupat alb pe negru în drumul care tocmai mă aduce spre centru, în începutul de noapte bine luminată.
Eugene Schuyler, un fascinant diplomat american călător pe Drumul Mătăsii și la Porțile Orientului, s-a născut pe 26 februarie 1840 și a murit pe 16 iulie 1890.
Iată o relatare edificatoare despre acel moment făcută de către Seniorul Corneliu Coposu în revista „Flacăra”, în 1993:
În atenția medicilor și psihiatrilor din București intrase fachirul Rayo, care în ziua de 8 iulie 1933, într-o cabină a expoziţiei „Prater”, din bulevardul Elisabeta 5 (în faţa cinematografului Trianon) şi-a pironit limba de o scândură groasă.
Obiecte ce spun poveşti ale unor relaţii romantice încheiate vor fi expuse la Bucureşti, din 3 septembrie, în cadrul proiectului Museum of Broken Relationships, anunţă organizatorii.
Nopţile în Bucureşti din prima jumătatea a veacului al XVIII-lea sunt descrise de un italian, Fiorentino, care a fost pe la noi, în treacăt, dar îndeajuns pentru a nu le mai uita, niciodată, farmecul:
Un bal dat la începutul anului 1830 în salonul Zoei Em. Florescu, care uimise Bucureștii cu eleganța casei și cu toaletele sale, poate fi considerat momentul pătrunderii modei franțuzești la noi.
