bucureşti

FREE
 

Venit din Bucovina la București în 1890, pentru serbările de 10 Mai, Iraclie Porumbescu merge în Parlamentul României.

FREE
 

Preotul Iraclie Porumbescu, tatăl faimosului compozitor, îi trimitea, pe 20 iunie 1890, din București, o scrisoare părintelui Constantin Morariu aflat în Bucovina.

FREE
 

Tratatul de pace semnat la București pe 28 mai 1812 de delegații Rusiei și Turciei însemna o dezamăgire pentru toate puterile Europei, cu excepția Rusiei.

FREE
 

Shinzo Abe, premierul Japoniei, pe care Bucureştiul l-a trimis la plimbare, căci dregătorii locali erau ocupaţi cu haosul de pe scena politică, Mihai Tudose, omologul său român tocmai fiind demis din funcție de propriul partid, este, de miercuri, recordman.

FREE
 

Comerțul din Principatele Române era, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, aproape în întregime în mâinile sașilor din Ardeal. Se exportau piei, grăsime, miere, ceară și vin. Din Lipsca și Breslau se importau postăvuri, pânzeturi, sticlărie, obiecte de galanterie și tot felul de stofe.

FREE
 

La sfârșitul veacului al XVIII-lea, începutul celui de-al XIX-lea, din cauza timpurilor grele, o familie din Țările Române era nevoită să admită un șef, căruia să i se supună orbește.

FREE
 

Medicii regimentelor constatau, în perioada interbelică, că recruții, dar și soldații din contingentele mai vechi chemați la concentrare, din mahalalele bucureștene mergeau la unități cu răni hidoase pe tot corpul pricinuite de râie.

FREE
 

La treizeci de ani de la căderea Zidului, trei metri pătrați din istoria Berlinului și-au găsit loc în curtea Academiei Române din București.

FREE
 

Englezul John B.S. Morritt of Rokeby, prieten intim cu Sir Walter Scot, și cei care îl însoțeau părăsesc, în 1794, curtea boierească a cocoanei Ileana Agoaia de la Argeș și-și continuă drumul prin Țara Românească.

FREE
 

Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) va aduce la București, în premieră, o bucată masivă, originală, din Zidul Berlinului (înălțime de 3 metri și o greutate de 3 tone).

FREE
 

La patru ani de la tragedia din clubul Colectiv, soldată cu 65 de morți și zeci de răniți, să ne amintim de marele incendiu din București pornit în ziua da Paști a anului 1847 în care au murit 15 oameni.

FREE
 

Născut în 1883 la București, Alexandru „Mieluș” Mihalescu a făcut parte din generaţia de actori care s-a afirmat în deceniuI dinaintea primului război mondial. Adversar al boemei şi al cabotinajului, veşnic nemulţumit de el şi de alţii fiindcă era muncit de dorul depăşirii, a fost nevoit să se auto-exileze la Paris din cauza răutăților colegilor săi și ale presei de la București.

FREE
 

An de an, în preajma zilei de 27 octombrie are loc un tradiţional pelerinaj, cel mai important eveniment de acest gen din Capitală, de sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, numit şi Basarabov.

FREE
 

Care au fost experiențele zilnice ale evreilor care se ascundeau de mașina germană de exterminare? Dar ale celor care i-au ajutat riscându-și uneori propria viață?

FREE
 

Până la venirea lui I.L. Caragiale la conducerea Teatrului Național, cei din lumea bună se simțeau ofensați dacă la intrare li se cereau biletele. Bilete își cumpărau, dar nu le arătau în ruptul capului pentru că voiau să fie crezuți pe cuvânt. Controlorii doar îi salutau pe acești spectatori simandicoși care se duceau de-a dreptul la locurile lor.

FREE
 

Prima menţiune documentară a ”cetăţii Bucureşti” ca reşedinţă domnească apare într-un hrisov emis la 20 septembrie 1459 de Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti (1448, 1456-1462, 1476-1477).

FREE
 

Trei zile și trei nopți, de la 15 până la 18 octombrie 1812, au petrecut bucureștenii de bucurie că rușii plecaseră de pe capul lor. Păpuși împăiate, îmbrăcate muscalește, înfipte în țepi erau purtate de popor, stropite cu noroi și apoi arse. Pe lângă plecarea rușilor, bucureștenii așteptau cu nerăbdare sosirea principelui Caragea, în speranța că acesta va restabili ordine în țară.

FREE
 

Timp de trei zile capitala a fost supusă unui atac intens.

FREE
 

Legea zisă a „Maximului”, aflată în strânsă legătură cu cea a „Tarifului autonom” din 1891, adoptată în aprilie 1893 era să ducă la căderea guvernului. Principiul ultimei era următorul: taxele de import trebuiau să fie cât mai scăzute pentru articolele ce nu se fabricau în țară și cât mai mari pentru cele care începeau să fie produse la noi.

FREE
 

Expansiunea Rusiei în secolul al XVIII-lea a făcut ca puterile occidentale să vadă în țările române ultimele obstacole în calea năzuințelor rușilor de a ajunge la Constantinopol.

FREE
 

Pe când copiii cântau pe ulițele Bucureștiului, privind la triumfala defilare a zavergiilor de la 1821, „Ipsilante fertmarșal/ Pendideca ghinărar/ Ofițerii cei mai mari/ Covrigari și plăcintari”, Luigi Bonauguri, contemporan cu evenimentele, consemna, cu fină eronie la adresa eteriștilor, că tulburările au început în luna martie și că principele Alexandru Șuțu nu a murit de moarte bună, ci otrăvit.

FREE
 

Preumblările prin arhivele serviciilor scot la iveală tot felul de ciudățenii. Multe sunt explicabile prin lipsa posibilității de verificare, agentul, spionul, fiind pe ”teritoriu inamic” o altă explicație fiind că informațiile erau furnizate în centrală și abia acolo, coroborate cu unele culese de alți agenți, rezultau informațiile exacte.

FREE
 

Garanția cerută de Primăria Capitalei la înscrierea vehiculelor în anii 1920 era 1800 de lei pentru un automobil, 3600 pentru un autobuz, 1350 pentru o trăsură de piață cu doi cai, iar pentru căruța cu un cal – 450 lei.

FREE
 

Afirmația din titlu nu este un comunicat american din zilele noastre, chiar dacă așa pare, ci este din 1955.
O telegramă a CIA pe tema ”Viața în București” merită citită pentru a înțelege mai mult nu doar despre viața din ”Bucureștiul de altădată” ci și despre cum era perceput traiul zilnic în capitala țării noastre de către ”inamicul” de dincolo de Cortina de Fier.

FREE
 

Fie că-l strigi ”chelner”, ”ospătar” sau, mai simplu, ”băiete”, lucrătorul din cârciumă nu pare să fie deranjat, dar acum 70 de ani, când bolșevicii închideau România în coșciugul ideologiei lor, cuvintele aveau mare importanță, ele arătând ruperea de mentalitatea ”burghezo-moșierească”. Așa că și bietul chelner a trebuit să-și schimbe denumirea care suna ca și cum era un servitor al exploatatorilor veroși în cea de ospătar, care îl plasa printre oamenii liberi și mândri ai muncii.
În 1955, o telegramă CIA trimisă de la rezidența din București remarca acest aspect aparent minor al vieții de zi cu zi din capitala proaspetei Republici Populare.

FREE
 

​După ultimul Război Mondial, când forțele Armatei Roșii erau încă pe teritoriul României, pe care ”o eliberaseră de sub jugul fascist”, planul rușilor nu era să stea doar o perioadă, ci să ocupe definitiv țara noastră.

FREE
 

Reproducem mai jos filele din memoriile Reginei Maria în care aceasta descrie magistral emoția poporului „înnebunit de bucurie”.

FREE
 

Săptămânalul “Ideea Europeană, Socială, Critică, Artistică & Literară”, care susţinea pe frontispiciu că era urmaşa a “Noua revistă română”, se ocupa în numărul din 17 iunie 1923 cu situaţia tirajelor revistelor din Bucureşti cu numărul membrilor Societăţii Scriitorilor Români:



Registration

Forgotten Password?