Contramăsurile luate de București în privința activităților ostile ale Biroului OEP
Ministerul de Interne
STRICT SECRET
Departamentul Securității de Stat
Unitatea specială de combatere a terorismului
La data de 18 martie 1974, în urma semnării unui acord între conducerea partidului din România și conducerea OEP, a fost inaugurat Biroul OEP din București. Acesta a fost acreditat de Comitetul Central al Partidului Comunist Român.
„Prin Protocolul semnat la data de 29 decembrie 1978 de către Comitetul Central al PCR și Comitetul Executiv al OEP, au fost stabilite normele și regulile de activitate ale Biroului OEP. Conform protocolului, reprezentantul OEP și adjunctul său beneficiază de aceleași imunități, privilegii și drepturi precum restul corpului diplomatic acreditat la București. Biroul OEP, reședința reprezentantului OEP și a adjunctului său, precum și arhiva Biroului OEP sunt considerate inviolabile. Biroul OEP are dreptul de a comunica prin radio și telegraf, de a utiliza comunicații cifrate, valiza diplomatică și curierii, conform prevederilor Convenției de la Viena din 1961.”
De asemenea, guvernul român a pus la dispoziția Biroului OEP un spațiu destinat sediului, un autoturism fabricat în România, mijloace de comunicare (telegraf și două linii telefonice), locuințe și mobilier pentru membrii Biroului, precum și pentru personalul administrativ (trei cetățeni români).
„La început activității, Biroul OEP avea patru membri, iar în prezent (1980) numărul acestora a crescut la nouă”.
Rezultatele supravegherii [efectuate de către Ministerul de Interne al României]
„În urma măsurilor de supraveghere pe care le-am întreprins pentru a afla despre activitatea Biroului OEP, am constatat următoarele aspecte:
1. Majoritatea cetățenilor arabi de origine palestiniană care vin în țara noastră, indiferent de grupul din care fac parte, vizitează Biroul OEP și intră în contact cu [diplomații] care lucrează acolo. Unii dintre ei transmit instrucțiuni și au asupra lor materiale de propagandă.
În 1975, „Iordan” [Mohamed Daoud Awdeh], liderul unei organizații extremiste, a încercat să strecoare arme ilegal prin țara noastră, lăsând o pușcă de tir pentru reprezentantul OEP.
În plus, „ARMAȘU” [Ahmad Arif Alia], reprezentantul adjunct al OEP, era la curent cu trecerea prin țara noastră a unor [persoane] care aveau sarcina de a comite acte teroriste în alte țări. În cazul lui „NACU” [Mohamed Ali Jama], care a fost descoperit în ianuarie 1978, acesta i-a lăsat lui „ARMAȘU” [Ahmad Arif Alia] o parte din armele și munițiile pe care le avea asupra sa.
2. Cu prilejul unor evenimente deosebite care au loc pe plan internațional, în special în legătură cu Orientul Apropiat, în ceea ce privește problema palestiniană, Biroul OEP primește instrucțiuni de la Cartierul General al OEP pentru organizarea unor mitinguri, activități de propagandă și proteste care pot afecta relațiile României cu alte state, pot tulbura ordinea și siguranța publică. Am stabilit că Biroul OEP din București a avut un rol important în planificarea revoltei de la Ambasada Egiptului din 19 noiembrie 1977.
Indicii pentru astfel de activități [ostile] au fost înregistrate în urma semnării acordurilor de la Camp David, precum și, mai recent, cu ocazia stabilirii relațiilor diplomatice dintre Egipt și Israel, activități pe care [am] reușit să le prevenim.”
„Biroul OEP din București găzduiește frecvent întâlniri ale studenților palestinieni sau ale Comitetului Asociației Studenților Arabi din România”
„3. În cadrul întâlnirilor respective, la care participau membrii Biroului OEP aleși în conducerea Uniunii Studenților Palestinieni din România, discuțiile nu se axau doar pe problemele legate de studenți, ci și pe transmiterea misiunilor primite de la sediu, în vederea mobilizării studenților [arabi] pentru a participa la anumite activități. În unele cazuri, în urma acestor reuniuni, [studenții palestinieni] redactează manifeste pe care le copiază în incinta Biroului OEP sau în alte misiuni diplomatice, iar apoi le difuzează în rândul studenților străini. În probleme speciale, [studenții palestinieni] se consultă cu reprezentantul palestinian, iar deciziile [majore] sunt luate numai cu aprobarea acestuia.
4. Membrii Biroului OEP inițiază întâlniri cu diverși diplomați arabi și străini, acreditați la București, în timpul cărora fac schimb de informații cu privire la starea de lucruri din Orientul Mijlociu și comentarii privind poziția partidului și guvernului nostru față de diverse evenimente internaționale.
5. Am stabilit că membrii Biroului OEP sunt însărcinați să colecteze informații cu privire la relațiile politice, diplomatice și economice dintre România și Israel, activitatea comunităților evreiești din București, poziția țării noastre față de situația din Orientul Mijlociu, precum și cu privire la diverse alte aspecte din politica internațională, situația socială și economică a țării noastre, evenimente politice interne și multe altele. ‘ALADIN’ [Imad Abdin (reprezentant al OEP)], ‘ARMAȘU’ [Ahmad Arif Alia] și ‘CĂLIN’ [Waleed Hammami] sunt cei mai activi membri în acest sens.”
Pentru a culege informații, membrii Biroului OEP se bazează și pe studenții palestinieni, pe care îi [recrutează] prin faptul că îi [ajută] să își rezolve unele dintre problemele lor personale
„În plus, Biroul OEP și-a intensificat în ultima vreme măsurile de contraspionaj în rândul studenților palestinieni, în vederea identificării agenților care lucrează pentru serviciile de informații israeliene, pentru serviciile de informații ale [diferitelor] țări arabe și ale altor state [în general], inclusiv ale țării noastre.”
Amploarea operațiunilor de spionaj [împotriva Biroului OEP din București]
„Pentru a afla despre activitățile întreprinse de membrii Biroului OEP din București și pentru a preveni inițierea și lansarea unor activități ostile pe teritoriul țării noastre, activitatea noastră de informații se va concentra asupra următoarelor aspecte:
1. Culegerea de informații cu privire la posibilele intenții sau sprijinul pe care Biroul OEP l-ar putea oferi pentru pregătirea sau comiterea de acte de terorism-diversiune pe teritoriul țării noastre.
2. Verificarea permanentă a informațiilor privind posibilitatea de a depozita arme și muniții în incinta Biroului OEP pentru a fi utilizate ulterior în acte de diversiune-teroristă.
3. Informarea cu privire la activitatea membrilor Biroului OEP în rândul studenților străini din țara noastră și prevenirea unor potențiale acte ostile.
4. [Concentrându-se] asupra domeniilor în care membrii Biroului OEP sunt interesați să culeagă informații, a poziției lor față de politicile interne și externe ale partidului și statului nostru.
5. Interceptarea emisarilor trimiși din străinătate la Biroul OEP din București, [identificând] canalele de comunicare [pe care aceștia le folosesc], pentru a lua cunoștință de planurile, orientările și misiunile primite [de la Cartierul General] care vizează securitatea țării noastre.”
„Vom atinge aceste obiective prin implementarea planurilor de acțiune pentru cele 9 dosare de informații [pe care le-am deschis], prin analiza informațiilor obținute, prin instruirea surselor noastre, prin completarea informațiilor obținute din aceste surse, prin asigurarea cooperării și schimburilor de informații cu Direcția I, Direcția a III-a, unitățile de poliție de la nivelul județului și Poliția Municipiului București, Serviciul de Pașapoarte [din cadrul Ministerului de Interne], Unitățile Speciale ‘F’, ‘S’ și ‘T’.”
Comandantul unității,
Colonel Ștefan Blaga
Sursa: Wilson Center, Arhivele Digitale
