bucureşti

FREE
 

Raioanele de sport ale marilor case creatoare au pus la dispoziţia femeii o nouă formulă de eleganță: simplă, practică şi uşor de purtat, dar de o croială şi de-o execuţie impecabilă, aflam din presa bucureșteană în 1932:

FREE
 

Ministerul Afacerilor Externe, dinainte ca ecologia să fie la modă, folosea curieri bicicliști pentru transmiterea corespondenței în București.

FREE
 

Într-o dimineaţă a anului 1931, Alexe „Agentul” a sosit în satul Sălcii, cu un poştalion încărcat cu copii. A tras direct la han.

FREE
 

Sâmbătă au fost deschise parcurile mari din sectorul 2, dar locurile de joacă, terenurile de sport şi foişoarele de recreere din parcuri rămân închise.

FREE
 

În plină dezbatere despre autonomia Ținutului Secuiesc și, implicit, asupra drepturilor și libertăților minorităților, să ne întoarcem în 1918 și să vedem cum stăteau cu acestea românii din Transilvania aflată în Austro- Ungaria.

FREE
 

Ca să ajungi în mahalaua Republica lui Barbă-Rasă a Bucureștiului interbelic te opreai la „Pompă” pe Dudești și o luai pe strada Foișor în sus.

FREE
 

Academia de Croitorie și Mode din București, al cărui director era D. Theodorescu, anunța în urmă cu 90 de ani că-și redeschide cursurile pe 1 septembrie. Iată anunțul:

FREE
 

Ion Câmpineanu, socotit de toţi ca şeful mişcării naţionale în Ţara Românească de când se împotrivise în Obşteasca Adunare „articolului adiţional” al Regulamentului Organic ce dădea ţara în manile ruşilor, fusese înştiinţat din vreme de sosirea unui agent polon la Bucureşti însărcinat să trateze cu partidul naţional.

FREE
 

Uliţa cea mare de lângă Curtea Domnească din București, care avea sa fie denumită Lipscani de la mijlocul anilor 1800, este menţionată în arhive de la sfârşitul secolului al XVI-lea.

FREE
 

Vintilă Brătianu, cel care a introdus sintagma liberală „Prin noi înșine”, numea ce a trăit București, începând de luni, 12 martie, şi până duminică, 18 martie 1907, Săptămâna-critică.

FREE
 

În plin scandal iscat de plecarea a mii de români, în timpul stării de urgență declarată din cauza pandemiei de COVID-19, la cules de șparanghel în Germania ar fi cazul să ne amintim că și în România și-au găsit și-și găsesc cele necesare traiului străini plecați din țările lor ca să scape de sărăcie.

FREE
 

În anii regimului Ceaușescu, când despre rasism și corectitudine politică nu se auzise în Republica Socialistă România, una dintre distracțiile românilor era să citească, în organul de presă al CC al PCR „Scânteia”, despre cum se întorcea în țară, din vizitele în străinătate, mult iubitul tovarăș Gheorghe Cioară.

FREE
 

Unul din cele mai renumite localuri populare bucureștene interbelice era „completul” din Calea Moșilor unde dansau oltenii, găzarii, precupeții, servitoarele și fetele din cartierele învecinate.

FREE
 

în urmă cu 155 de ani șase diplomați străini acreditați la București au agreat să facă împreună o fotografie de epocă…

FREE
 

Autobiografia lui, publicată în 2007, a fost tradusă în 12 limbi, devenind un bestseller. S-a născut la 30 martie 1945, la Ripley, în Marea Britanie.

FREE
 

În 1986, jurnalistul american David Binder revenea în România după mai bine de două decenii cu o misiunea onorantă pentru cv-ul său şi care comporta totodată o pronunţată notă istorică. Reprezentantul New York Times era primit de Nicolae Ceauşescu la Comitetul Central pentru un interviu pe care astăzi poate fi regăsit în arhiva ziarului. După […]

FREE
 

Undeva în cartierul Colentina există, încă de la începutul secolului trecut, strada Tugomir. V-ați întrebat vreodată cine a fost acest Tugomir de merită să aibă o stradă a lui?

FREE
 

Romancierul călător Maurice Dekobra, când a fost în ţara țara noastră în perioada interbelică, într-o plimbare cu automobilul pe străzile Capitalei, citea numele străzilor pe tăbliţele albastre de la răspântii, iar însotitorul român i le traducea în franţuzeşte:

FREE
 

Într-un hotel de mâna-ntâi din Budapesta, s-a sinucis, de curând, un tânăr monden, elegantul Carol von Lengyel, în momentul când era să fie arestat. În biroul camerei s-a găsit un carnet cu notiţe, din care reiese, că sinucigaşul a fost un escroc international, anunța „Budapesti Hirlap” în toamna lui 1928.

FREE
 

Pe Calea Văcărești trecea alaiul domnesc în drumul său de la Mănăstirea Văcărești spre Curtea Domnească.

FREE
 

„La Bancheru” era, în 1931, o faimoasă tavernă din șoseaua Ștefan cel Mare în ale cărei cotloane, adevărate catacombe, se adăpostea drojdia societății Bucureștiului.

FREE
 

Prima linie telegrafică interurbană din Muntenia, Bucureşti – Giurgiu – Rusciuc, construită în perioada 1854-1855, a fost inaugurate la 10 /22 martie 1855.

FREE
 

Ioan Bruduţ, un maniac religios, a fost împuşcat mortal într-un sat la douăzeci de kilometri spre nord de Bucureşti, în timpul când se opusese autorităților, care căutau să-l aresteze pentru vina de omucidere, scria, pe 30 ianuarie 1929, ziarul american „Celeveland News”.

FREE
 

Mi-a fost dat să o cunosc în 1957, scrie Al. Predescu în „Vremuri vechi bucureștene”, pe când eu eram jurist la „Bijuteria” cu sediul deasupra „Capșei”.

FREE
 

În februarie 1932, „Realitatea ilustrată” publica un reportaj despre ultima senzație care apăruse în București, barul-automat „Colos”.

FREE
 

În anii Marii Crize interbelice, erau cel puțin 2000 de bebeluși abandonați pe străzile din București în fiecare an, iar presa acelor vremuri nu avea decât să semnaleze dramele copiilor nevinovați.

FREE
 

În decembrie 1786, negustorul neamț Jenne pleacă din Galați spre București cu sania de poștă înhamată cu patru cai, plătind modesta sumă de 10 aspri de cal pe ceas.

FREE
 

Cu prilejul expoziției „Luna Bucureștilor”, din Parcul Herăstrău, pe atunci „Carol al II-lea”, azi ”Regele Mihai I”, municipalitatea a înființat în 1937 un oraș al piticilor, cu toate cele necesare unei așezări adevărate.

FREE
 

Prima instituție publică unde s-a introdus la noi iluminatul electric a fost Teatrul Național din București.

FREE
 

Se spune că numele râului Dâmbovița a fost dat de primii slavi care s-au încumetat prin codrii mari care erau pe locul Bucureștiului, prin desișul cărora abia te puteai strecura, iar gârlițe fără număr, ascunse în întunecimea pădurilor de stejar, veneau să îngroașe puhoiul de ape ce înainta vijelios spre Dunăre.



Registration

Forgotten Password?