O svastică amplasată într-o pădure din Germania, sădită în 1938, pe vremea lui Hitler, a supravieţuit neobservată până în anul 1992.
După vizita făcută de Suveranii României la Varşovia şi Cracovia în iunie 1923, se punea problema unor relaţii economice speciale între ţara noastră şi Polonia.
Un document “rătăcit”, încăpățânarea unui ziarist și memoria Istoriei ne dau posibilitatea ca în acest număr din “Evenimentul Istoric” să punem pe prima pagină două titluri-eveniment: Istoricul Lucian Boia apare pe lista “Brigadierilor Securității” și Jurnalul mișcărilor de pe Frontul Invizibil. Iulian Vlad și decembrie 1989.
Pentru turismul extrem, misterioasa insulă Vozrojdenia din Marea Aral poate fi cel puţin la fel de interesantă ca uzina nucleară de la Cernobîl.
Arestarea din 19 martie 1949, comemorată prin conferința organizată la Câmpulung Muscel, a declanșat un șir de evenimente care au însemnat, de fapt, distrugerea mișcării de rezistență armată ”Haiducii Muscelului”, condusă de locotenent-colonelul Gheorghe Arsenescu, poreclit de localnici ”Păunașul Codrilor”. Arestarea lui Traian Marinescu Geagu, având numele conspirativ ”Tarzan” în cadrul grupului, l-a ”surprins” pe Arsenescu în București, unde se retrăsese împreună cu soția sa, Maria, după ce ”lăsase” haiducii ”la vatră” pe timpul iernii 1948-1949.
Într-un apel către abonaţi Calicul Democrat, editat de V.M. Munteanu la Cluj, se prezenta în numărul din ianuarie 1911:
Unul din cei mai cunoscuți actori care lucrează la Hollywood după cel de-al Doilea Război Mondial, Ronald Reagan apare drept informator confidențial pentru FBI.
A trecut și 8 martie, Ziua Femeii, ultima din ”perioada de foc” prin care trec bărbații în încercarea de a dovedi femeilor că sunt atenți și iubitori. Povestea acestei ultime sărbători din seria deschisă în fiecare an de Ziua Îndrăgostiților, importată forțat și de români după 1990, este plină de ciudățnii. Una dintre acestea este apariția sărbătorii numită ”Ziua Mamei”, o sărbătoare americană care a fost acaparată de comercianți. Culmea: inițiatoarea acestei sărbători nu a fost niciodată mamă!
Recentul caz al falsului medic Matteo Politi, arestat pentru că practica medicina în baza unor documente false, a fost un prilej pentru un cunoscut istoric, Mircea Stănescu, arhivist la Biroul pentru Arhive Contemporane al Arhivelor Naționale ale României, să readucă în atenție un caz pe care îl consideră asemănător, vechi de peste 30 de ani:
Parteneriat strategic, colegi în NATO, astăzi relațiile dintre Armata română și cea americană sunt bine cunoscute, dar a fost o perioadă în care erau în organizații militare antagoniste: Tratatul de la Varșovia și Tratatul Nord-Atlantic.
Președintele Emil Constantinescu sosește la Washington în ziua de 22 aprilie 1999 pentru a conduce sesiunea Parteneriatului strategic Euro- Atlantic. Liderul român era interesat de obținerea imediată a unor garanții de securitate, în urma implicării în conflictul din R.R.Iugoslavia.
A fost unul dintre cele mai nebune proiecte din istoria militară: „HMS Habbakuk” era conceput ca arma secretă capabilă să pună capăt războiului.
Sunt puțini oameni care au apucat să împlinească 100 de ani înainte de a fi îngropați la Cimitirul Național din Arlington, cu atât mai puțini sunt femei și doar o mică parte din cei care au servit ca ofițeri de informații.
Prin Tratatul de pace de la Versailles, României i se impusese ca minorităţile etnice să se bucure de aceleaşi drepturi ca şi românii de baştină.
A fost una dintre marile vedete ale stalinismului. Şi o mare canalie. Când steaua sa a urcat periculos de sus, a fost eliminat.
După uciderea prefectului Constantin Manciu de către Corneliu Zelea Codreanu pe 25 octombrie 1924, Colegiul Universităţii Iaşi începuse demersurile pentru a-l trimite în judecată pe profesorul A.C. Cuza.
Periodicul România Întregită, pe 15 februarie 1925, ridica “chestiunea alcoolismului ce bântue tot atât mai grav în populaţia noastră mai ales rurală, otrăvită sistematic de cârciumari, cari în acelaş timp funcţionează şi ca cei mai nesăţioşi cămătari ai satelor noastre”.
“Durere răsboiul ne-a alterat şi pe noi (adecă poporul săsesc) în privinţa morală. Vechile concepţii de drept, morală, ordine şi cinste încă nu –sau întors la noi. Din contră o nouă imoralitate ameninţă să pătrundă în corpul nostru naţional”, scria ziarul Siebenburgishe-Deutsche Tagestpost din 12 mai 1919. Autorul vorbea despre mită şi mituire.
Ambițiile lui Nicolae Ceaușescu au fost plătite prin suferințele a milioane de români. Și nu e vorba doar de hotărârea de a achita în timp record datoria externă, ci și de politica de creștere demografică forțată.
Bănățeanul Traian Vuia scria, în 18 martie 1906, o filă în istoria aviației mondiale.
Pe 18 martie 1314, la Paris a fost ars pe rug Jacques de Molay, ultimul Maestru al Ordinului Templierilor. Blestemul i-a lovit cumplit pe ucigaşii săi.
În ziarul ROMÂNUL din 11 ianuarie 1919, pe stil nou, Tit Vuculescu publica articolul „Oficianţii români sub domnia maghiară”, cu statistica funcţionarilor din 26 de comitate:
În noaptea primului tur al alegerilor din 1996, Emil Constantinescu, candidatul CDR l-a sunat imediat după afișarea rezultatelor estimate pe Petre Roman şi au perfectat o întâlnire discretă.
Personalitatea lui Rudolf Hess, mâna dreaptă a lui Hitler, este înconjurată de mult mister, de legende şi teorii ale conspiraţiei.
Pe 15 martie 44 î.Hr. a avut loc unul dintre cele mai celebre asasinate din istorie, în care Iulius Cezar a murit aşa cum şi-a dorit: prin surprindere.
Toate filmele artistice se termină cu mențiunea: ”Aceasta este o ficțiune. Orice asemănare cu persoane reale, vii sau decedate, este absolut întâmplătoare”.
În după-amiaza zilei de 22 decembrie, la scurt timp după înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu de la putere (orele 12.09 – 13.30), un grup de zece foşti deţinuţi politici, membri ai Partidului Naţional Ţărănesc (PNȚ, denumit și PNȚ - “Iuliu Maniu”) desființat în 1947, s-a întrunit acasă la Corneliu Coposu, considerat noul lider al partidului de către emigrația română și de un grup intern de apropiați încă din 1985.
După evenimentele din decembrie 1989, înfloriseră valutiştii, care ani buni au rezistat pe piaţă chiar şi după apariţia caselor de schimb. Cam la fel a fost şi după primul război mondial.
Revista Economică, care apărea la Sibiu, publica pe 20 decembrie 1919 un articol cu titlul „Calamitate cu bancnotele”, care începea aşa:
În revista economică, statistică şi financiară Economia Naţională din ianuarie-februarie 1919, directorul I.C. Băicoianu publica un articol de peste 70 de pagini sub titlul Banca Naţională în timpul ocupaţiunii.
La reședința prezidențială franceză Château de Rambouillet încep, în ziua de 6 februarie 1999, negocierile între reprezentanții sârbi și kosovari, cu medierea Grupului de contact (Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite).
Imediat după marea Unire au apărut şi primele acţiuni politice ale ţiganilor din România.
