Arestarea din 19 martie 1949, comemorată prin conferința organizată la Câmpulung Muscel, a declanșat un șir de evenimente care au însemnat, de fapt, distrugerea mișcării de rezistență armată ”Haiducii Muscelului”, condusă de locotenent-colonelul Gheorghe Arsenescu, poreclit de localnici ”Păunașul Codrilor”. Arestarea lui Traian Marinescu Geagu, având numele conspirativ ”Tarzan” în cadrul grupului, l-a ”surprins” pe Arsenescu în București, unde se retrăsese împreună cu soția sa, Maria, după ce ”lăsase” haiducii ”la vatră” pe timpul iernii 1948-1949.
Într-un apel către abonaţi Calicul Democrat, editat de V.M. Munteanu la Cluj, se prezenta în numărul din ianuarie 1911:
A trecut și 8 martie, Ziua Femeii, ultima din ”perioada de foc” prin care trec bărbații în încercarea de a dovedi femeilor că sunt atenți și iubitori. Povestea acestei ultime sărbători din seria deschisă în fiecare an de Ziua Îndrăgostiților, importată forțat și de români după 1990, este plină de ciudățnii. Una dintre acestea este apariția sărbătorii numită ”Ziua Mamei”, o sărbătoare americană care a fost acaparată de comercianți. Culmea: inițiatoarea acestei sărbători nu a fost niciodată mamă!
La jumătatea lunii trecute, Reza Pahlavi, fiul ultimului şah al Iranului, care trăieşte în exil în Statele Unite, a avut o spectaculoasă apariţie publică, cerând Administraţiei Trump un sprijin mai mare pentru opoziţia de la Teheran şi afirmând că regimul ayatollahului Khamenei este foarte aproape de a se prăbuși.
Recentul caz al falsului medic Matteo Politi, arestat pentru că practica medicina în baza unor documente false, a fost un prilej pentru un cunoscut istoric, Mircea Stănescu, arhivist la Biroul pentru Arhive Contemporane al Arhivelor Naționale ale României, să readucă în atenție un caz pe care îl consideră asemănător, vechi de peste 30 de ani:
Parteneriat strategic, colegi în NATO, astăzi relațiile dintre Armata română și cea americană sunt bine cunoscute, dar a fost o perioadă în care erau în organizații militare antagoniste: Tratatul de la Varșovia și Tratatul Nord-Atlantic.
A fost unul dintre cele mai nebune proiecte din istoria militară: „HMS Habbakuk” era conceput ca arma secretă capabilă să pună capăt războiului.
1966. La câteva săptămâni de la întoarcerea din U.R.S.S., la numai 53 de ani, avea sa moară unul dintre cele mai vizibile personaje comuniste, generalul de armată Leontin Sălăjan.
Sunt puțini oameni care au apucat să împlinească 100 de ani înainte de a fi îngropați la Cimitirul Național din Arlington, cu atât mai puțini sunt femei și doar o mică parte din cei care au servit ca ofițeri de informații.
Prin Tratatul de pace de la Versailles, României i se impusese ca minorităţile etnice să se bucure de aceleaşi drepturi ca şi românii de baştină.
După uciderea prefectului Constantin Manciu de către Corneliu Zelea Codreanu pe 25 octombrie 1924, Colegiul Universităţii Iaşi începuse demersurile pentru a-l trimite în judecată pe profesorul A.C. Cuza.
După ce Emil Bodnăraş, sub numele conspirativ Felix, prezenta Comitetului Central, pe 28 noiembrie 1943, proiectul de organizare a Aparatului de Război al Partidului Comunist din România, despre care Evenimentul istoric a scris în numărul 5, Ştefan Foriş, sub pseudonimul Marius, transmitea Comisiei Centrale Speciale a CC al PCR “Critica proiectului tov. Felix”.
Periodicul România Întregită, pe 15 februarie 1925, ridica “chestiunea alcoolismului ce bântue tot atât mai grav în populaţia noastră mai ales rurală, otrăvită sistematic de cârciumari, cari în acelaş timp funcţionează şi ca cei mai nesăţioşi cămătari ai satelor noastre”.
“Durere răsboiul ne-a alterat şi pe noi (adecă poporul săsesc) în privinţa morală. Vechile concepţii de drept, morală, ordine şi cinste încă nu –sau întors la noi. Din contră o nouă imoralitate ameninţă să pătrundă în corpul nostru naţional”, scria ziarul Siebenburgishe-Deutsche Tagestpost din 12 mai 1919. Autorul vorbea despre mită şi mituire.
Bănățeanul Traian Vuia scria, în 18 martie 1906, o filă în istoria aviației mondiale.
Mihai Pacepa era, în 1963, locţiitor şef de Direcţie şi propus pentru funcţia de director în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a MAI, ocazie cu care, pe 14 noiembrie acel an, Secţia de Cadre a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român i-a făcut o caracterizare.
Pe 18 martie 1314, la Paris a fost ars pe rug Jacques de Molay, ultimul Maestru al Ordinului Templierilor. Blestemul i-a lovit cumplit pe ucigaşii săi.
În ziarul ROMÂNUL din 11 ianuarie 1919, pe stil nou, Tit Vuculescu publica articolul „Oficianţii români sub domnia maghiară”, cu statistica funcţionarilor din 26 de comitate:
Personalitatea lui Rudolf Hess, mâna dreaptă a lui Hitler, este înconjurată de mult mister, de legende şi teorii ale conspiraţiei.
O înregistrare cu fostul consilier al lui Winston Churchill a dezvăluit că politicianul a avut o poveste de dragoste cu Doris Castlerosse, mătușa fotomodelului britanic Cara Delevingne.
Pe 15 martie 44 î.Hr. a avut loc unul dintre cele mai celebre asasinate din istorie, în care Iulius Cezar a murit aşa cum şi-a dorit: prin surprindere.
Toate filmele artistice se termină cu mențiunea: ”Aceasta este o ficțiune. Orice asemănare cu persoane reale, vii sau decedate, este absolut întâmplătoare”.
După evenimentele din decembrie 1989, înfloriseră valutiştii, care ani buni au rezistat pe piaţă chiar şi după apariţia caselor de schimb. Cam la fel a fost şi după primul război mondial.
Revista Realitatea ilustrată din noiembrie 1933. Pe copertă, Irina Burnaia, a doua aviatoare din România.
Revista Economică, care apărea la Sibiu, publica pe 20 decembrie 1919 un articol cu titlul „Calamitate cu bancnotele”, care începea aşa:
În revista economică, statistică şi financiară Economia Naţională din ianuarie-februarie 1919, directorul I.C. Băicoianu publica un articol de peste 70 de pagini sub titlul Banca Naţională în timpul ocupaţiunii.
Imediat după marea Unire au apărut şi primele acţiuni politice ale ţiganilor din România.
În arhivele Justiției, pe coperta dosarului stă scris numele bărbatului condamnat la moarte de regimul comunist: Gheorghe Ștefănescu.
Agenţii lui Mihail Moruzov furau, în august 1916, o servietă din automobilul ambasadorului german la Bucureşti, Hilmar von dem Bussche.
În ziua de Anul Nou, Domnul Ţării se ducea la Mireopolie şi asculta slujba ţinută de mitropolit şi arhierei.
În Franţa secolului XVI, tulburările erectile îl puteau costa mult pe un bărbat. El putea fi chemat în faţa unui tribunal pentru a-şi demonstra virilitatea.
Conducerea Partidului Comunist a comunicat această decizie în cadrul unei şedinţe de guvern la care a fost invitat şi Generalul Dumitru Nicolae, în epoca respectivă director general al Radioteleviziunii Române
Într-un interviu acordat ziarului Sfatul Ţării în primăvara lui 1919, ministrul Ciuhureanu dădea asigurări că România mare nu va evacua nicio palmă din pământul Basarabiei:
