În 1956, cu 9 ani înainte de a prelua puterea, Nicolae Ceaușescu a fost mandatat de conducerea Partidul Muncitoresc Român (PMR) să se ocupe de pregătirea înființării unor asociații studențești, întrucât tovarăşii considerau că trebuie să se apropie de intelectualitate după ce la începutul anilor 1950 îi aruncaseră în spatele gratiilor şi îi lichidaseră pe […]
În 1950, naţionalizarea masivă care fusese implementată în toate statele fostului bloc estic, printre care şi România, începuse să-şi arate efectele dramatice şi în rândul artiştilor români Unii dintre ei au suferit pierderi financiare considerabile, aşa cum a fost cazul unor nume grele ale scenei româneşti, printre care Grigore Vasiliu-Birlic, Radu Beligan şi Ion Iancovescu. Seduşi […]
În cadrul Ședinței plenare a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (PMR) din 30 septembrie 1955, Gheorghe Gheorghiu-Dej este ales prim secretar al partidului.
Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 22-24 decembrie 1948 a decis formarea organizaţiei unice de tineret, după modelul Comsomol-ului.
Liderii Partidului Muncitoresc Român erau foarte interesaţi de cum ţineau sub capac omologii lor din Ungaria nemulţumirile oamenilor muncii maghiari care fuseseră concediaţi în urma “raţionalizării”.
Agafie Niculae, după ce s-a întors de pe frontul antihitlerist, în 1945 a pătruns în PCR, iar în 1948, din lipsa de vigilenţă a tovarăşilor, a fost numit secretar al organizaţiei de bază.
Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat, pe 9 octombrie 2018 decretele de decorare a unor supraviețuitori ai Holocaustului, ocazie cu care un anume Eugen Genad a primit Medalia Naţională „Serviciul Credincios” Clasa a III-a.
Membru de partid din 1947, colonelul Constantin I. Caraman avea să fie exclus din PMR în 1952, pentru următoarele motive:
Marin Năstase, de loc din comuna Vîlcele, regiunea Piteşti, era exclus din partid pe 19 ianuarie 1959 pentru că era “un element nesincer”.
Partidul Muncitoresc Român ajungea, în 1955, la concluzia că împărţirea administrativ-teritorială pe care o făcuse cu cinci ani mai devreme avea unele “lipsuri” care trebuiau înlăturate, deoarece generaseră greutăţi de ordin administrativ şi nemulţumiri în rândul locuitorilor.
Căpitanul de vas cu patru clase primare Ştefan Adumitresei era dat afară din PMR în 1950 de comisia de verificare judeţeană Brăila pentru următoarele motive:
Comisia de control a CC al PMR, compusă din Constantin Pîrvulescu, Emil Popa şi Mihail Moraru, îl excludea în iulie 1949 din partid pe studentul Nicolae Bălăceanu, născut în 1929 într-o familie de muncitori din judeţul Bacău.
România a reprezentat, mai cu seamă în timpul lui Nicolae Ceaușescu, o voce distonantă în concertul țărilor Pactului de la Varșovia.
Întrunită pe 12 aprilie 1950, sub conducerea lui Leontin Sălăjan, Comisia de verificare a organizaţiei de partid – Armata confirma calitatea de membru al PMR a tuturor tovarăşilor luaţi la puricat cu excepţia fostului comandant al Diviziei Tudor Vladimirescu, generalului locotenent Nicolae Cambrea, comandantul Regiunii a III-a Militare, care era exclus din partid.
