Din 1914 până în 1941 a făcut parte din cadrele armatei burghezo-moşiereşti, a fost colonel la regimentul 5 vânători, 13 infanterie, 53 infanterie, comandant militar la batalionul 4 administrativ din ianuarie până în martie 1941.
În tot timpul activităţii ca ofiţer s-a purtat ca un zbir cu ostașii, bătându-i cu cravaşa şi dându-le zile de închisoare şi carceră.
În martie 1941 a fost numit în postul de inspector cu pregătirea premilitară la Iaşi, servind cu credinţă dictatura fascistă până în 1944.
În 1946, numit chestor de poliţie la Iaşi, a făcut repetate chefuri prin localuri cu elemente reacţionare, iar când a fost arestat manistul şi fostul legionar Dan Dumitrescu, l-a vizitat în arest.
Din închisoare
Din închisoare, în 1953, colonelul Caraman a cerut Comisie Controlului de Partid, recercetarea cazului său, care în august 1954 a hotărât menţinerea excluderii din partid.
Născut pe 18 aprilie 1888 la Galaţi, cu tatăl preot, Constantin Caraman avea două clase de liceu şi conservatorul de muzică.
Partidul Muncitoresc Român (ortografiat Partidul Muncitoresc Romîn pentru o perioadă limitată la intervalu 1954 – 1964, abreviat PMR) este numele sub care a funcţionat Partidul Comunist Român aproape două decenii, de la unificarea cu partidul Social-Democratt, din anul 1948, până la dobândirea denumirii consacrate în 24 iulie 1965.
După 1990 a mai existat un mic partid neocomunist cu acelaşi nume, care însă nu a avut o activitate politică notabilă.
