Online

ÎNDREPTAREA unor LIPSURI constatate după RAIONAREA din 1950

 Cătălin Pena
ÎNDREPTAREA unor LIPSURI constatate după RAIONAREA din 1950

Partidul Muncitoresc Român ajungea, în 1955, la concluzia că împărţirea administrativ-teritorială pe care o făcuse cu cinci ani mai devreme avea unele “lipsuri” care trebuiau înlăturate, deoarece generaseră greutăţi de ordin administrativ şi nemulţumiri în rândul locuitorilor.

Hotărârile CC al PMR şi guvernului RPR din 1950 arătau că “raionarea trebuie să corespundă noii structuri sociale a ţării noastre, noii politici economice a regimului de democraţie populară, să corespundă marilor sarcini de consolidare a regimului nostru de democraţie populară, de dezvoltare a industriei socialiste, de transformare socialistă a agriculturii, de neîncetată dezvoltare planificată a forţelor de producţie în scopul construirii socialismului şi al ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii”.

Pentru îndreptarea situaţiei, sfaturile populare primeau misiunea să identifice toate localităţile cunoscute sub denumirea de “cătune” sau “grupuri de case” pentru a fi declarate sate şi repartizarea acestora la comunele cele mai apropiate, să mute satele de la o comună la alta potrivit intereselor locuitorilor, înfiinţarea de noi comune, dar cu condiţia să aibă condiţii economice de dezvoltare, căi de comunicaţii şi un număr corespunzător de locuitori.

Mai era permisă chiar desfiinţarea raioanelor cu un număr prea mic de comune şi fără perspective de dezvoltare.

Odată cu studiul privitor la schimbarea unor aşezări omeneşti din punct de vedere al grupări administrative, se vor putea face propuneri şi privitor la schimbarea denumirii unor localităţi. Aceasta este necesar deoarece în prezent, în cadrul aceleeaşi regiuni şi chiar aceluiaşi raion, există localităţi cu aceeaşi denumire, fapr ce îngreuiază identificare localităţilor respective, precum şi a cetăţenilor, iar corespondenţa, ziarele şi alte materiale de multe ori rătăcesc de la o localitate la alta.

În afară de aceasta, unele localităţi au şi denumiri necorespunzătoare, nume de foşti moşieri sau poartă numele unor persoane care nu au nicio legătură cu localitatea respectivă, precum şi unele denumiri nepotrivite, chiar jignitoare pentru populaţia localităţii respective”, se arătau în INSTRUCŢIUNI.

Dacă se aprecia că era necesar a se da unei localităţi şi nume de persoană, era recomandat să se aibă în vedere ca să aibă o deosebită însemnătate politică sau ştiinţifiică şi să nu fie în viaţă.

Se mai recomanda să nu fie schimbare vechile denumiri de localităţi “care constituie adevărate documente istorice, asupra convieţuirii româno-slave, asupra formării limbii române şi asupra luptei poporului nostru”.


Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric