Online

Secretarul organizaţiei de bază PCR care a SUSŢINUT interesele Duşmanului de Clasă

 Cătălin Pena
Secretarul organizaţiei de bază PCR care a SUSŢINUT interesele Duşmanului de Clasă

Agafie Niculae, după ce s-a întors de pe frontul antihitlerist, în 1945 a pătruns în PCR, iar în 1948, din lipsa de vigilenţă a tovarăşilor, a fost numit secretar al organizaţiei de bază.

Comisia Controlului de Partid a CC al PMR avea să afle că, din această funcţie, ţinea legături cu chiaburii, ca Ion C. Lazăr şi alţii, iar pe mijlocaşi îi scotea chiaburi. Drept pentru care a fost trimis la munca câmpului în comuna sa Sălăgeni din raionul Fălciu şi exclus din partid.

Cererea sa de reprimire în partid a a fost respinsă de Comisia Controlului de Partid, în şedinţa din 27.XI.1951, iar preşedintele Colegiului de Partid Regiune Bârlad a fost însărcinat, printr-un document STRICT INTERN, să-i comunice personal lui Agafie hotărârea care îi era nefavorabilă. Comisia concluzionase că petentul era “un element care în trecut a făcut politică liberală, alături de tatăl său care a fost primar  în comuna sa. În 1940 a activat în mişcarea legionară fiind şef de cuib. După 23 august 1944 a pătruns în PCR din lipsa de vigilenţă a org. de bază, iar în 1948, având muncă de răspundere (secretar org. de bază) a susţinut interesele duşmanului de clasă”.

Niculae Agafie, în 1940, după venirea legionarilor la putere a înfiinţat cuibul legionar  în comuna Sălăgeni, fiind numit şeful acestuia. “A purtat uniformă legionară, diagonală şi pistol, făcea propagandă prin comunele Sălăgeni, Colţul Cornii şi Răduceni, ţinând tot timpul legătura cu comandanţii legionari de la plasă, de unde aducea cărţi legionare pe care le răspândea în comunele arătate mai sus”.

La fel de grav pentru PCR era că ex-secretarul organizaţiei de bază luptase, cu gradul de fruntaş, pe front împotriva URSS, până la “cotropirea Odesei”. În faţa ofensivei Armatei Roşii, fugise în ţară. Dar norocul nu i-a surâs prea tare, fiind trimis şi pe frontul anti-hitlerist.

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric