În cinstea Congresului de Unificare, tov. Florea Gheorghe de la Grivița Roșie a izbutit să fabrice 140 cârlige în cinci ore

 

Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 22-24 decembrie 1948 a decis formarea organizaţiei unice de tineret, după modelul Comsomol-ului.

Comsomol-ul a avut un rol decisiv în luarea acestei hotărâri, unificarea fiind cerută în cursul vizitei unei delegaţii UTM la Moscova, în 1948.

Tinerii depășesc necontenit normele

Presa, pe care comuniștii își puseseră deja talpa, a trecut la treabă.
”În cinstea Congresului de Unificare, tinerii depășesc necontenit normele”, era tilul de prima pagină al revistei Realitatea Ilustrată, de duminică 13 martie 1949:

Congresul de Unificare a Tineretului, care urmează să se țină în ziua de 19 martie, a mobilizat întregul tineret muncitoresc într-un elan de muncă rar întâlnit.

În toate unitățile industriale, în uzine, fabrici, ca și în școli și universități, tineretul se străduiește să justifice încrederea pusă în el, fie prin doborârea normelor în cinstea congresului, fie printr-o impresionată emulație la învățătură.

Este suficient să enumerăm o parte din rezultatele înregistrate în ultimele zile de tineri în diferite uzine, spre a înțelege cu cât sârg se muncește, cu câtă dragoste sunt urmate îndrumările Partidului Muncitoresc Român, de către cei care în ziua de 19 vor face parte din Organizația Unică Revoluționară a Tineretului Muncitoresc.

Iată spre exemplu pe tov. Dumitru Gheorghe, frezor în ateleerul Auto Rata, care lucrând la două mașini deodată a izbutit să depășească norma cu 175%, confecționând la strung felurite piese de care atelierul are imperioasă nevoie.

Dar exemplul lui a avut răsunet.

Alți tovarăși de muncă, printre care enumerăm pe Stăvrescu Petre, Ionescu Ștefan și Geagu Petre, electricieni de la secția acumulatoare, au depășit la rându-le norma cu 143%, inventând niște forme pentru turnarea de legături la borne și poduri de legătură a plăcilor de acumulatori.

La Grivița Roșie, Florea Gheorghe a izbutit printr-o inovație să fabrice 140 cârlige în cinci ore de muncă în loc 20 câte se făceau până acum.

Și producția de cuiere mergea bine

În aceleași ateliere, Petrescu Mihai, lucrând cuiere pentru vagoane și plafoniere, a depășit norma cu 134%, iar Scarlat Virgil, de la secția ajustaj, a întrecut-o cu 150%.

La subsecția tendere, tinerii Iancu Vasile, Mateescu Ștefan, Voicu Ioan și Rădulescu Gheorghe Ion au izbutit să depășească normele cu 139%, 96%, 165 % și 105%.

La F.R.B., tânăra Câmpleanu Aurica de la secția flaere a depășit norma cu 100%, iar Ionel Elena de la secția Ring cu 50%.

Nu ne îngăduie de data aceasta spațiul să înșirăm aci amănunțit fiecare victorie a tineretului nostru în câmpul muncii, puncta reporterul Vasile Anghel.

Incidente violente

Anunţarea intenţiei PMR şi „prelucrarea” rezoluţiei P.M.R.-ului în organizaţiile de tineret a stârnit proteste şi incidente violente în mai multe zone din ţară.

Congresul de „unificare”, de fapt, de absorbţie, a tuturor organizaţiilor de tineret în Uniunea Tineretului Muncitor a avut loc, în prezenţa liderilor comunişti, la Sala Ateneului Român, în zilele de 19-21 martie 1949.

Gheorghe Florescu, un fost tipograf, în vârstă de 38 de ani, care a fost şi preşedinte al FNTD, a devenit prim-secretar al UTM, rămânând în funcţie până în 1952.

Să combată beţia, atitudinile netovărăşeşti…

Rezoluţia Congresului a schiţat sarcinile UTM în stilul epocii: organizaţia era datoare să mobilizeze tineretul în producţie pentru realizarea şi depăşirea planului de stat în industrie şi agricultură;
să selecteze cadre pentru funcţiile de partid şi de stat;
să educe tineretul în spiritul marxism-leninismului, al moralei proletare, al eroismului şi patriotismului, al iubirii faţă de Uniunea Sovietică, PCUS şi Stalin, faţă de Republica Populară Română şi PMR;
să cultive vigilenţa de clasă, ura neîmpăcată împotriva exploatatorilor, împotriva agenţilor slugarnici ai duşmanului de clasă dinăuntrul şi din afara ţării;
să contribuie la ridicarea nivelului pregătirii profesionale şi a nivelului cultural al tineretului, la lichidarea analfabetismului, la dezvoltarea sportului de masă;
să combată putregaiul ideologiei burgheze, huliganismul, beţia, atitudinile netovărăşeşti faţă de femeie, ploconirea nedemnă faţă de cultura imperialismului şi deprinderile burgheze.
Toate acestea erau preluate şi în Statutul UTM, nerespectarea sarcinilor putând să ducă la sancţiuni sau la excluderea din organizaţie.

Sursa:cercetare-memorialulrevolutiei1989.ro