Pentru a marca 145 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai influenți monarhi ai istoriei noastre – Regina Maria a României, HISTORY transmite documentarul istoric de succes „Maria – Inima României”, joi 29 octombrie 2020, de la ora 20:00.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, 24/25 octombrie 2020, România revine la Timpul Legal Român, ora standard a Europei de Est + 2 UTC.
Prim ministrul Ion I.C. Brătianu, de comun acord cu Regele Ferdinand, după consacrarea internațională a Marii Uniri din 1918, a adus în planul vieții publice problema încoronării, fiind aleasă Alba-Iulia ca loc simbolic de desfășurare.
Bine îmbrăcat, într-o haină impecabilă, cu pantalonii la dungă și jobenul pe cap, mergând cu pași siguri, Sterling Wyman, cel mai mare impostor al începutului de secol XX, a intrat într-o dimineață din toamna anului 1926 în Hotel Ambasador și a cerut să fie condus la apartamentele Majestății Sale Regina Maria a României și ale Principesei Ileana care tocmai sosiseră la New York.
Ziaristul Al. Bogdan află, în 1933, că magnatul aurului românesc este în faliment și merge să verifice știrea acasă la acesta, la Baia Mare.
Numele vechi al localității General Berthelot era Fărcădinul de Jos. Conacul deja exista încă din secolul XIX și se afla în proprietatea vestitei familii nobiliare Nopcsa.
Regina Maria a efectuat o călătorie în Maroc între 1-20 mai 1933, la invitația autorităților franceze.
Cu prilejul sfintelor Sărbători Pascale, Asociația Identitate Culturală Contemporană lansează duminică, 19 aprilie 2020, primul website din România despre Regina Maria a României, una dintre cele mai cunoscute femei din Europa epocii interbelice (www.reginamaria.org).
Cu ocazia vizitei în Elveția a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, reprezentantul român Elveția solicita, în 1924, centralei Ministerului Afacerilor Străine de la București 10 kilograme de icre negre proaspete.
Aceeași vreme rece. Soarele ne-a abandonat. Cerul este complet acoperit. Adie vântul, dar nu plouă. Această zi a fost întunecată și de vestea unui îngrozitor accident feroviar în gara numită Recea, nu departe de Slatina. După cât se pare, Simplonul s-a ciocnit cu un alt tren rapid cu urmări cumplite, nota Regina Maria, în „Însemnări zilnice”, pe 26 octombrie 1928.
Primul concurs de frumuseţe din România a avut loc în 1906, în parcul Filaret din Bucureşti, se arată în pagina de Facebook IE Nationala.
La locul dezastrului s-a ridicat o biserică minunață cu fresce admirabile. La sfințirea bisericii, slujba religioasă va fi oficiată de însuși Patriarhul Miron Cristea, în prezența Regelui Carol II, scria cronicarul la 1934.
Iar cronicarul continua:
În primăvara anului 1930, exact în noaptea Vinerei Paștelui, un înfiorător incendiu, izbucnit pe neașteptate și provenit de la niște mucuri de lumânări, a distrus cu desăvârșire vechea biserică din Costești, carbonizând, sub dărâmăturile ei, mulțime de femei, copii și bărbați.
Era a șasea ediției a Serbărilor Restaurației, care se organizau în București înre 6 și 8 iunie, ziua când Carol al II-lea se întorsese în țară, în 1930, respectiv cea când a fost proclamat rege.
Generalilor li se numără stelele, de obicei, dar lui i s-au numărat inimile, căci a avut două: Franţa şi România erau ele.
De Ziua României, la 1 Decembrie 2014, Editura Baha’i lansa cea de-a treia ediţie a cărţii „Baha’u’llah și Era Nouă”, scrisă la începutul secolului XX de către scriitorul, medicul și lingvistul J.E. Eslemont.
Israelul este o țară plină de destinații încărcate de istorie, însă mulți vizitatori aleg frumusețile unice ale naturii din grădinile suspendate din Haifa, cunoscute drept Grădinile Baha’i.
Regele Carol I l-a avut ca oaspete, într-o vizită privată, pe moștenitorul tronului Austro-Ungariei, Franz Ferdinand, între 27 și 30 iunie 1909.
Reporterul I.N.Munteanu își continuă, în iarna lui 1933, documentarea prin închisoarea Doftana, însoțit de celebrul gigolo cu aptitudini de asasin Găetan, care a refuzat să stea la poză. Dar să-i dăm cuvântul lui Munteanu:
Sărbătorile Anului Nou 1934 îl găseau pe vestitul lăutar Alexandru Ciolac sărac lipit, într-o colibă de pe strada bucureșteană Palade numărul 12.
C.G. Costa-Foru, preşedinte al Asociaţiunei Generale a Presei Române, scria că în analele presei române ziua de 26 aprilie 1919 “va aparţine reginei Maria”.
În corespondența pe care o trimitea spre sfârșitul anului 1927 presei americane, Elena Lupescu spunea că nu are gusturi extravagante, dar nici prințul Carol.
Nicolae Iorga făcea, în februarie 1915, recenzia “lucrării” Reginei Maria “Visătorul de vise”, “întâiu în românește”, dar marele intelectual era deranjat de traducere.
Motto – Regina Maria: “ Vreau Transilvania până la Tisa și tot Banatul !” Georges Clemenceau: “Dar, Doamnă, cereți partea leului!” Regina Maria: “De aceea, domnule prim-ministru, Leoaica se adresează vărului ei, Tigrul.” (porecla lui Clemenceau). 1919, Paris, conversație păstrată în memoriile reginei, în vederea fixării punctelor solicitate de Regatul Român, la final de Prim […]
Secretele de budoar ale familiilor regale au făcut deliciul publicului timp de generații și sigur vor mai face mult timp de acum încolo.
Filmul ”Maria, Inima României” a câștigat premiul pentru cel mai bun documentar istoric la a 14-a ediție a festivalului IPIFF (Independent Producers Indie Film Festival) al cărui președinte este Dinu Tănase.
Pe 24 noiembrie 1927 se stingea la București Ion I.C. (Ionel) Brătianu, omul care a jucat un rol imens în Marea Unire din 1918 și viața politică a României primei părți a secolului al XX-lea, așa că sărbătoarea de 1 Decembrie a stat sub semnul doliului national. Pe 20 iulie același an, țara îl pierduse pe Regele Ferdinand-Întregitorul.
Un parc și două bulevarde din Iași vor purta nume regal de la finalul lunii noiembrie.
„Maria, Regina României”, un film bazat pe fapte reale, în regia lui Alexis Sweet Cahill, va ajunge în cinematografele din România începând cu 8 noiembrie.
În perioada următoare se anunță un proiect cultural de mare anvergură despre vizitele externe efectuate de Regina Maria în Europa și America. Inițiatorii acestui proiect sunt o echipă de voluntari a Asociației Identitate Culturală Contemporană. Publicăm în premieră un set de fotografii, care nu au mai fost cunoscute publicului până acum, despre cum a fost primită Regina Maria de oficialii din Bruxelles. Aceste fotografii sunt cu atât mai interesante, cu cât în toamna acestui an o stradă din capitala Franței, în apropierea de Turnul Eiffel, poartă numele Reginei Maria în semn de prețuire și recunoștință față de contribuția pe care a avut-o regina la Conferința de Pace de la Paris (1919). În urmă cu un secol, Regina Maria a susținut interesele României în fața Marilor Puteri ale lumii pentru recunoașterea Marii Uniri de la 1918.
