Pe 21 aprilie 1863 marchează nașterea credinței Baha’i (numită și „bahaism” sau „babism”) una dintre cele mai noi religii din lumea de azi, care numără circa 5 milioane de credincioși.
Om rafinat, cult, manierat, bărbat frumos, cu părul bogat și negru, cu ținută tipic englezească, era supranumit Prințul Alb și Rasputin al Balcanilor.
În timpul copilăriei petrecute în Anglia, Regina Maria a României l-a cunoscut pe cel care avea să devină premierul Marii Britanii.
În volumul său „Note politice”, Alexandru Marghiloman scrie că, pe 15 iunie 1921, Regina Maria l-a chemat la ea, având două probleme de discutat.
Sărbătorile Anului Nou 1934 îl găseau pe vestitul lăutar Alexandru Ciolac sărac lipit, într-o colibă de pe strada bucureșteană Palade numărul 12.
În corespondența pe care o trimitea spre sfârșitul anului 1927 presei americane, Elena Lupescu spunea că nu are gusturi extravagante, dar nici prințul Carol.
Johan Bojer (1872-1959) a fost un scriitor norvegian foarte popular în țara sa, atât în rândul opiniei publice, cât și printre criticii literari. A fost nominalizat de cinci ori la Premiul Nobel pentru Literatură.
Caseta de argint cu inima reginei Maria era depusă pe 3 noiembrie 20215 în Camera de Aur din Castelul Pelişor.
Pe 29 octombrie 2020 se împlinesc 145 de ani de la nașterea Reginei Maria, una dintre cele mai fascinante figuri istorice ale României moderne care a contribuit în mod decisiv la dezvoltarea și consolidarea relațiilor României cu Occidentul. Numită în epocă și „regina diplomat”, Maria a dovedit reale calități diplomatice în promovarea și apărarea intereselor […]
Regina Maria este o femeie de inimă, adesea rău înțeleasă, datorită spiritului ei vioi, neînfricat și nerăbdător, când e pus sub control, scria Elena Lupescu spre sfârșitul anului 1927, în presa americană controlată de Hearst.
Pentru a marca 145 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai influenți monarhi ai istoriei noastre – Regina Maria a României, HISTORY transmite documentarul istoric de succes „Maria – Inima României”, joi 29 octombrie 2020, de la ora 20:00.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, 24/25 octombrie 2020, România revine la Timpul Legal Român, ora standard a Europei de Est + 2 UTC.
Prim ministrul Ion I.C. Brătianu, de comun acord cu Regele Ferdinand, după consacrarea internațională a Marii Uniri din 1918, a adus în planul vieții publice problema încoronării, fiind aleasă Alba-Iulia ca loc simbolic de desfășurare.
Bine îmbrăcat, într-o haină impecabilă, cu pantalonii la dungă și jobenul pe cap, mergând cu pași siguri, Sterling Wyman, cel mai mare impostor al începutului de secol XX, a intrat într-o dimineață din toamna anului 1926 în Hotel Ambasador și a cerut să fie condus la apartamentele Majestății Sale Regina Maria a României și ale Principesei Ileana care tocmai sosiseră la New York.
Ziaristul Al. Bogdan află, în 1933, că magnatul aurului românesc este în faliment și merge să verifice știrea acasă la acesta, la Baia Mare.
Numele vechi al localității General Berthelot era Fărcădinul de Jos. Conacul deja exista încă din secolul XIX și se afla în proprietatea vestitei familii nobiliare Nopcsa.
Regina Maria a efectuat o călătorie în Maroc între 1-20 mai 1933, la invitația autorităților franceze.
Cu prilejul sfintelor Sărbători Pascale, Asociația Identitate Culturală Contemporană lansează duminică, 19 aprilie 2020, primul website din România despre Regina Maria a României, una dintre cele mai cunoscute femei din Europa epocii interbelice (www.reginamaria.org).
Cu ocazia vizitei în Elveția a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, reprezentantul român Elveția solicita, în 1924, centralei Ministerului Afacerilor Străine de la București 10 kilograme de icre negre proaspete.
Aceeași vreme rece. Soarele ne-a abandonat. Cerul este complet acoperit. Adie vântul, dar nu plouă. Această zi a fost întunecată și de vestea unui îngrozitor accident feroviar în gara numită Recea, nu departe de Slatina. După cât se pare, Simplonul s-a ciocnit cu un alt tren rapid cu urmări cumplite, nota Regina Maria, în „Însemnări zilnice”, pe 26 octombrie 1928.
Primul concurs de frumuseţe din România a avut loc în 1906, în parcul Filaret din Bucureşti, se arată în pagina de Facebook IE Nationala.
La locul dezastrului s-a ridicat o biserică minunață cu fresce admirabile. La sfințirea bisericii, slujba religioasă va fi oficiată de însuși Patriarhul Miron Cristea, în prezența Regelui Carol II, scria cronicarul la 1934.
Iar cronicarul continua:
În primăvara anului 1930, exact în noaptea Vinerei Paștelui, un înfiorător incendiu, izbucnit pe neașteptate și provenit de la niște mucuri de lumânări, a distrus cu desăvârșire vechea biserică din Costești, carbonizând, sub dărâmăturile ei, mulțime de femei, copii și bărbați.
Era a șasea ediției a Serbărilor Restaurației, care se organizau în București înre 6 și 8 iunie, ziua când Carol al II-lea se întorsese în țară, în 1930, respectiv cea când a fost proclamat rege.
Generalilor li se numără stelele, de obicei, dar lui i s-au numărat inimile, căci a avut două: Franţa şi România erau ele.
De Ziua României, la 1 Decembrie 2014, Editura Baha’i lansa cea de-a treia ediţie a cărţii „Baha’u’llah și Era Nouă”, scrisă la începutul secolului XX de către scriitorul, medicul și lingvistul J.E. Eslemont.
Israelul este o țară plină de destinații încărcate de istorie, însă mulți vizitatori aleg frumusețile unice ale naturii din grădinile suspendate din Haifa, cunoscute drept Grădinile Baha’i.
Regele Carol I l-a avut ca oaspete, într-o vizită privată, pe moștenitorul tronului Austro-Ungariei, Franz Ferdinand, între 27 și 30 iunie 1909.
Reporterul I.N.Munteanu își continuă, în iarna lui 1933, documentarea prin închisoarea Doftana, însoțit de celebrul gigolo cu aptitudini de asasin Găetan, care a refuzat să stea la poză. Dar să-i dăm cuvântul lui Munteanu:
C.G. Costa-Foru, preşedinte al Asociaţiunei Generale a Presei Române, scria că în analele presei române ziua de 26 aprilie 1919 “va aparţine reginei Maria”.
