Toamna anului 1926 avea să aducă o nouă lovitură de imagine pentru Regatul României, după vizita efectuată de Regina Maria în SUA.
Regina Maria peste ocean
Anul 1926 era destul de departe după finalul prelungit al Conferințelor de Pace de la Paris din 1919-1920. Adică după rediscutarea păcii cu Turcia republicană la Lausanne în 1923. Regina dorea să ajungă într-o citadelă a republicanismului.
Regina Maria era soacra Balcanilor. Cum Balcanii interesau inclusiv America, vizita Reginei erau una de interes și pentru americani. 10 000 new-yorkezi s-au înghesuit pe Broadway ca la o mare proiecție cinematografică.
Nu în fiecare zi vedeau o regină în carne și oase. Frumoasă, zâmbitoare, englezoaică-rusoaică de origine, Regina a adus cu ea și o parte din copiii săi.
Imaginile și filmările de arhivă arată cum a plouat cu tone de confetti
Uralele erau asemeni celor care i-au întâmpinat pe eroii de război. Regina pășise pe pământ american pe 18 octombrie 1926, vaporul care a traversat Oceanul ajungând la New York, trecând prin fața Statuii Libertății. Va sta aici până pe 24 noiembrie 1926, după cum arată și EVZ.
Președintele Calvin Coolidge a fost încântat să primească vizita suveranei române. Ea chiar scrisese o povestire cu obiceiuri românești frumos ilustrată cu desene. Povestirea era în engleză. Era un cadou pentru copiii americani. La Casa Albă, a ajuns pe 19 octombrie 1926.Regina avea să noteze în Memoriile sale cât de avansat era protocolul american, deși Președintele este ales prin vot pentru mandate de patru ani.
Regina a apreciat manierele și eleganța dusă la extrem a protocolului pe care l-a implementat cât a durat vizita, Președintele SUA. Regina a remarcat-o și pe Prima Doamnă, Grace Coolidge. A mai remarcat și stilul laconic de comunicare al Președintelui SUA.
Evident că Regina nu s-a limitat doar la vizita de la Casa Albă
A mers la Legația României din Washington DC apoi a depus o coroană tricoloră la legendarul Cimitir al Eroilor Americani, Arlington. A urmat o excursie în Vestul SUA, la invitația unui milonar american, Samuel Hill. Regina voia să vadă fermele. Știa că mulți români sprijiniseră Unirea, așa cum o făcuse marele patriot român din ardeal trimis în SUA, Vasile Stoica.
În Războiul Civil American, luptaseră de partea Nordului, George Pomutz, Emanoil Boteanu, Nicolae Dunca, acesta din urmă, căzând într-o luptă pe pământ american.
Dorea să le mulțumească tuturor. Regina știa că maghiarii aveau o diaspora foarte puternică și chiar americanii îi forțaseră pe români să se retragă din Budapesta imediat după ocuparea sa în august 1919. Ba chiar, maghiarii vor inaugura și în 1989, o statuie a unui general american care mediase retragerea românilor din capitala ungară. Să nu uităm și faptul că în perioada 1920-1933, în SUA a funcționat Prohibiția privind alcoolul. Criminalitatea, contrabanda cu alcool erau la ordinea zilei. Unii dintre fabricanți, precum Ieronim Budac erau români. El lucrase cbiar pentru Al Capone, temutul gangster de orgine italiană.
Regina a mers și la întâlnirea cu triburile de amerindieni, sau Native Americans. Tribul Black Foot i-a dat numele „Luceafărul de Dimineață”. Mult mai inspirat a fost numele ales de căpetenia unui alt trib de legendă, cel al Sioux-ilor. Ei i-au spus „Femeia pe care o chemi”. Numele a fost ales de căpetenia „Topor Roșu”-Red Tomahawk. Regina a acceptat să fie șef onorific de trib și a primit o coroană din pene de vultur. Aceasta cu totul excepțional se acorda unor femei. Reginei i s-a mai spus și Femeia Războinic, Warrior Woman. Indienii au dansat în jurul ei, dansul victoriei, unul din legendarele dansuri amer-indiene.
