Ottokar Czernin știa din anumite surse că România se afla în vara anului 1916 într-un amplu proces de negociere cu Antanta pentru a intra în război împotriva Puterilor Centrale. Mai mult, rapoartele militare ale Puterilor Centrale arătau că armata română era intens pregătită pentru a intra în conflict. Puterile Centrale au fost nevoite să regândească strategia pe frontul de est.
Puterile Centrale au fost atrase în capcana autorităților de la București
Atât ambasadorul austro-ungar la București, contele Ottokar Czernin, cât și cel german, baronul Hilmar von dem Bussche, credeau că, dacă premierul român Ionel Brătianu dorea să intre în război de partea Antantei, regele Ferdinand, din Casa de Hohenzollern, i se va opune cu siguranță. În opinia lor, legăturile etnice și familiale ale regelui român cu rudele sale din Germania aveam mai multă importanță decât campania României în Transilvania. Ca atare, ambii și-au căutat susținători în rândul politicienilor de la București.
Chiar și la începutul lunii august 1916, Czernin și Hilmar von dem Bussche au căzut în continuare în capcana întinsă de autoritățile române. Pentru a obține mai multe informații despre intențiile României, cei doi au apelat la omul lor de „încredere”, prințul Barbu Știrbey.
Cine era Barbu Știrbey și de ce aveau Czernin și Bussche atâta încredere în el?
Barbu Știrbey era administratorul domeniilor regale. Dar era și cumnatul premierului Ionel Brătianu. Prin el, Brătianu, a exercitat o influență enormă asupra cuplului regal. Era un proprietar de terenuri bogate, un om de afaceri prosper, chipeș, sigur pe el și un renumit „seducător de femei”. Regina Maria a căzut și ea victimă farmecelor sale, care a găsit în Știrbey mai mult decât un amant, ci un confident. Regele Ferdinand al României nu numai că a tolerat această relație, dar a avut și o strânsă prietenie cu Știrbey. În 1914, Știrbey era deja confidentul și consilierul personal al regelui Ferdinand. Politicianul român I.G. Duca l-a caracterizat pe Știrbey:
„Avea o influență totală asupra regelui, precum și asupra reginei […]. El era adevăratul suveran al României. Datorită lui Știrbey, între 1914-1916 a existat o strânsă colaborare între familia regală română și Brătianu”.
Sursă Foto: Wikipedia
Ce a trimis Czernin la Viena din informațiile pe care le-a primit de la Știrbey?
Czernin a transmis Vienei că, dacă Ionel Brătianu va încerca să angajeze România în război de partea Antantei, regele Ferdinand se va opune cu siguranță și va înlocui guvernul Brătianu cu unul pro-german condus de politicianul conservator Titu Maiorescu, care va asigura menținerea neutralității României:
De la Czernin la Burian
Sinaia 11 august (29 iulie), 1916
Telegrama nr. 620
„Prințul Știrbey, care tocmai venea de la ministru, i-a spus ministrului plenipotențiar german că situația nu s-a agravat. Tensiunile dintre Antantă și domnul Brătianu, apărute acum o săptămână, nu au făcut decât să se accentueze. Domnul Brătianu nu a încheiat un acord cu Antanta. Dacă Brătianu ar fi făcut-o, Regele nu ar fi acceptat-o, l-ar fi demis și l-ar fi chemat pe Titu Maiorescu […]”.
Sursa: Europecentenary.eu
