Palatul Reginei Maria din Constanța, construit între 1924 și 1926, a fost recent transferat în administrarea Ministerului Culturii, în urma unei decizii guvernamentale.
Palatul Reginei Maria a intrat din nou în patrimoniul național
Recenta decizie de transfer al clădirii către Ministerul Culturii a fost stabilită în urma unui raport de evaluare, imobilul fiind achiziționat pentru suma de 5.758.504 lei.
Fondurile necesare provin din suplimentarea bugetului Ministerului Culturii cu resurse din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, ceea ce subliniază angajamentul autorităților față de conservarea patrimoniului național.
„Astăzi, în sedința de Guvern și după eforturi pe mai multe planuri, acest monument de o valoare excepțională a fost declarat de interes public național și a fost transferat în administrarea Ministerului Culturii, beneficiind și de fondurile necesare pentru achiziționare, conservare si restaurare. (…) Fondurile necesare pentru achiziționarea acestuia sunt asigurate prin suplimentarea bugetului Ministerului Culturii. Această suplimentare provine din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului pentru anul 2024”, a anunțat ministrul Culturii, Raluca Turcan într-o postare pe Facebook.
Banii provin și din proiectul „Temelii culturale”, aprobat în martie 2024
Ministerul Culturii va beneficia și de un sprijin financiar din partea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), prin proiectul „Temelii culturale”, aprobat în martie 2024. Acest program include fonduri dedicate restaurării și revitalizării Palatului Reginei Maria, asigurându-se astfel că lucrările vor începe în curând și că palatul va fi restaurat la gloria sa originală.
Palatul, cunoscut și sub numele de „Kara Dalga” (Valul Negru), a fost proiectat de arhitectul italian Mario Stoppa, la cererea Reginei Maria. Construcția sa, finalizată în 1926, este o capodoperă arhitecturală, cu detalii bine alese, de la acoperișul cu țigle până la dispunerea elegantă a camerelor. Regina Maria nota în 1927: „Casa este o frumusețe. Este splendid construită, cu acoperișul potrivit, cu țiglele potrivite și fără detalii nereușite.”
Inițial, palatul avea 35 de camere, fiecare având o tematică decorativă unică
Saloanele erau decorate în stil Biedermeier, iar pereții erau împodobiți cu tapiserii și acuarele din colecția împărătesei Maria a Rusiei. Interiorul era completat de mobilier italian simplu, vase venețiene din porțelan și sobe din teracotă olandeză, creând o ambianță regală. Faimosul parc care înconjura palatul era opera arhitecților italieni Antonio Moraldo și Carlo Actis și era un loc de relaxare, cu gazon tuns, trandafiri și un bazin cu apă dulce, după cum arată EVZ.
De-a lungul decadelor, palatul a fost locul preferat de vacanță al membrilor casei regale. Aici au stat Regele Ferdinand, Regina Maria, Regele Mihai, dar și membri ai familiilor regale europene, cum ar fi Regina Sofia a Greciei, Regina Marioara a Iugoslaviei și Philip, ducele de Edinburgh. Palatul a găzduit, de asemenea, personalități politice de renume, precum mareșalul Józef Piłsudski, liderul Poloniei interbelice.
În 1932, Regele Carol al II-lea a cedat palatul Flotilei de Hidroaviație, acesta devenind Cazino al Ofițerilor Aviatori, o funcție pe care a îndeplinit-o până la naționalizarea din 1948, în timpul regimului comunist.
Palatul Reginei Maria. După naționalizare, palatul a fost transformat într-un restaurant-club exclusiv pentru turiștii străini
În 2003, a fost privatizat într-un mod controversat, vânzarea fiind declarată ilegală ulterior, dar până în 2022, clădirea a trecut printr-o perioadă de degradare accentuată.
Timp de aproape două decenii, palatul a fost neglijat și chiar vandalizat, pierzând o parte din strălucirea sa inițială.
În 2022, statul român a reușit să obțină dreptul de proprietate asupra palatului, după un lung proces în instanță, restabilind astfel dreptul asupra unui monument istoric de o importanță națională inestimabilă.
