România nu a fost un caz unic. La 28 iulie 1914, Italia, care fusese și ea membră a Triplei Alianțe, ca și România, și-a proclamat neutralitatea, deoarece tratatul stipula obligația de a intra în război doar dacă una dintre țările semnatare era atacată. Regina Maria își dorea să intre de partea Antantei în război.
Amenințări din partea ambasadorului austro-ungar
Întrucât Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, atât România, cât și Italia nu au mai fost obligate să respecte prevederile tratatului și și-au proclamat neutralitatea. Poziția geostrategică a României, precum și resursele de care dispunea, au determinat atât Antanta, cât și Puterile Centrale să depună eforturi uriașe pentru a atrage țara în război. Atunci când promisiunile păreau mai puțin substanțiale în comparație cu ceea ce putea oferi cealaltă parte, unii diplomați au continuat să facă amenințări directe. Acesta a fost și cazul ambasadorului Austro-Ungariei la București, contele Ottokar Czernin, care a amenințat-o direct pe regina Maria a României cu ștergerea României de pe hartă dacă țara se alătură Antantei, iar Puterile Centrale câștigă războiul. Pentru a se asigura că Regina Maria a înțeles amenințarea, ambasadorul austro-ungar a continuat să o amenințe direct, acuzând-o că „se joacă cu existența ei și a copiilor ei”.
Ambasadorul Austro-Ungariei la București (1913-1916), contele Ottokar Czernin, a purtat cea mai mare parte din vina pentru surpriza neplăcută pe care au avut-o autoritățile de la Viena atunci când România a declarat război Imperiului Austro-Ungar. Cu doar câteva ore înainte ca România să anunțe că s-a alăturat Antantei, Ottokar Czernin a informat Viena că țara sa nu va intra în războiul împotriva Puterilor Centrale. Mai mult, Czernin este amintit pentru un gest mai puțin diplomatic când, în octombrie 1916, a amenințat-o direct pe regina Maria a României cu ștergerea țării de pe hartă, dacă Puterile Centrale vor câștiga războiul: „Dacă vom câștiga, România va dispărea de pe harta Europei”. Reacția reginei nu s-a lăsat așteptată. Aflăm despre acest lucru chiar de la contele Ottokar Czernin, care a relatat întreaga sa conversație cu regina Maria într-o telegramă secretă trimisă ministrului de externe austro-ungar Leopold Berchtold:
Czernin către Berchtold despre Regina Maria
București, 26 (13) noiembrie 1914
„Situația de aici a intrat din nou într-o cu totul altă etapă. În prezent, o mișcare împotriva noastră este exclusă – așa cum a fost înainte de moartea regelui Carol I – în schimb, convingerea că, în primăvară, România va trebui să iasă din neutralitate, se accentuează tot mai mult. […]
În caz contrar, cred că doar tactica unei abordări viguroase și bine direcționate din partea Germaniei și a noastră mai poate menține situația. Regele [Ferdinand al României] vorbește puțin și cu reticență, iar ceea ce spune nu prea are importanță. Regina, care este mult mai deschisă (am aflat astăzi că S.M. și Brătianu o consideră prea deschisă), mi-a spus clar și răspicat că tratatul nu poate împiedica România să meargă împotriva noastră. Și Belgia a fost tratată de Germania contrar tratatelor; acest război a dat peste cap tot ce a existat și nu mai contează decât binele României. Nici nu mă obosesc să o fac să se răzgândească, pentru că nu am nici o șansă, dar îi spun de fiecare dată, și am făcut-o de curând, să se gândească bine la ce va face, pentru că dacă vom câștiga, România va dispărea de pe harta Europei după o asemenea trădare și astfel este clar că se joacă cu existența ei și a copiilor ei. Acest lucru are întotdeauna un efect și îmi dau seama prin anumite semne că este teribil de îngrijorată pentru viitor. Pe vremea regelui Carol I, această doamnă nu ar fi putut niciodată să vorbească atât de deschis despre această infamă încălcare a tratatului, iar regele, care gândește exact ca soția sa, era prea timorat de unchiul său ca să se gândească la o asemenea idee.
Așadar, acum, mai mult ca niciodată, totul aici a devenit o chestiune de echilibru al forțelor care va fi decis pe câmpurile de luptă. Cred că misiunea noastră aici trebuie să fie aceea prin care, printr-un comportament sigur de forțele noastre, să putem anihila momentele militare dificile, prin argumente politice și să menținem situația așa cum este acum”.
