Papa Francisc a spus duminică, în timpul rugăciunii sale săptămânale „Angelus”, pe care a rostit-o de la o fereastră a Palatului Apostolic aflat în Piaţa Sfântul Petru din Vatican, că bârfele sunt „o ciumă mai îngrozitoare decât COVID-19”.
Duminică, papa Francisc urmează să celebreze Sfânta Liturghie în afara Vaticanului, pentru prima dată de la începutul lunii martie. El se va afla la Biserica Santo Spirito in Sassia din Roma.
Benedict al XVI-lea, născut Joseph Alois Ratzinger la 16 aprilie 1927, a fost al 265-lea papă al Bisericii Catolice, ales la 19 aprilie 2005 în urma Conclavului din 2005, ca succesor al papei Ioan Paul al II-lea.
Papa Francisc a oferit, sub o ploaie măruntă, vineri o binecuvântare istorică Cetăţii şi Lumii – Urbi et Orbi, în Piaţa Sf. Petru, care era pustie.
L-am rugat pe Dumnezeu să oprească epidemia: Doamne, opreşte-o cu mâna ta. Pentru asta m-am rugat, a declarat papa Francisc pentru La Repubblica în legătură cu pelerinajul său de duminică.
Papa Pius al XII-lea, bănuit cel puţin de îngăduinţă arătată regimului nazist, nu a condamnat cu adevărat niciodată Holocaustul. Pentru a afla care au fost consecinţele pasivităţii sale, numeroşi istorici vor avea acum acces la arhivele Vaticanului.
Undeva, la capătul lumii, parcă eşti gata să te aştepţi la orice. Dar chiar şi aşa, înconjurată de pinguini, să găseşti o biserică, parcă e cam surprinzător.
Într-o carte interviu, care a apărut marți, Papa Francisc critică
teoria de gen, care – spune el – atacă diferenţa dintre bărbat şi femeie.
Pe 27 septembrie 1540, Papa Paul al III-lea semnează bula care întemeia Compania lui Iisus, al cărei șef a fost supranumit „Papa Negru” pentru influența sa.
Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc a revenit în actualitate anul acesta prin faptul că a fost onorat de prezența și rugăciunile Papei Francisc.
Totuși, acest pelerinaj dedicat minunilor Maicii Domnului nu se face doar din anii de libertate religioasă de după 1989, ci el se desfășura și înainte de Revoluție, când autoritățile încercau din răsputeri să îndepărteze cetățenii de credință și să-i mențină pe drumul ateu al socialismului.
Agenția de presă Basilica a căutat în istorie explicația expresiei ”Grădina Maicii Domnului” pentru a descrie România, cu care papii Ioan Paul al II-lea și Francisc au cucerit românii. Iată povestea din istorie oferită de agenție, apelând la cuvintele ÎPF Patriarh Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Deși cuvântul ”istorică” a însoțit aproape orice relatare despre vizita Papei Francisc în România, cuvântul nu este tocmai potrivit pentru a descrie relațiile dintre statul român și Vatican, un stat de sine stătător, la rândul său. Anul viitor, relația bilaterală aniversează un centenar, dar, din păcate, nu de concordat continuu, ci unul marcat de o sincopă uriașă, din iulie 1948 până în mai 1990!
Venirea Papei Francisc la București este tratată de cei mai mulți români drept un eveniment fericit și asta poate mira, într-o țară predominant ortodoxă. Puține voci auzi să protesteze, invocând argumente care țin de Ortodoxie și Catolicism și sunt și mai puțini aceia care spun că le este indiferentă venirea Suveranului Pontif.
Papii transmit un mesaj important prin fiecare vizită externă. În 2002, Ioan Paul al II-lea a demontat o teorie a conspirației. Rănirea papei, în 1981, s-a transformat într-o afacere judiciară încâlcită, cu servicii secrete, teroriști și contrabandiști de arme. După 21 de ani, suveranul pontif a vizitat Bulgaria și a spus că nu a crezut niciodată că bulgarii au conspirat pentru moartea sa.
