Prima linie telegrafică interurbană din Muntenia, Bucureşti – Giurgiu – Rusciuc, construită în perioada 1854-1855, a fost inaugurate la 10 /22 martie 1855.
Istoricul maghiar Ladislau Szalay a publicat în 1862 o colecție de documente privitoare la relațiile dintre Ardeal și Poartă, între anii 1567 și 1578.
Uciderea vizirului caimacam Mohammed Tabani Buiuc, sprijinitorul lui Vasile Lupu, a avut loc în noaptea de 15 decembrie 1639.
Contele Lagarde a lăsat o lucrare dedicată călătoriei sale, la începutul secolului al XIX-lea, la Moscova, Viena, Kiev, Odesa, Constantinopol, București și Sibiu.
Tratatul de pace semnat la București pe 28 mai 1812 de delegații Rusiei și Turciei însemna o dezamăgire pentru toate puterile Europei, cu excepția Rusiei.
Un neamț din Frankfurt, Jenne, care locuia de ceva vreme în Austria, a lăsat o carte despre coborârea sa pe Dunăre până la Galați, în octombrie-decembrie 1786, și despre întoarcerea prin Muntenia Ardeal și Banat.
Cronicarul turc Evliia Efendi, care a trait în secolul al XVII-lea, a călătorit mult în țările apusene și ne-a lăsat mărturii și despre Țările Române.
Călătorul loren Joppecourt vorbea despre bogăția Moldovei, mai ales despre marele număr de vite, iar negustorul venețian Tomasso Alberti, care a trecut în mai multe rânduri prin Moldova la începutul secolului XVII, amintește de marea ieftinătate a alimentelor.
Într-o scrisoarea a vestitului general maghiar Valentin Prepostvari din 1593 ni se relevă faima de care se bucura Ștefan cel Mare la aproape un secol de la moartea sa.
Ambasadorul suedez Cloes Ralamb, care era primit la Curtea lui Constantin Șerban-Vodă, a lăsat probabil prima relatare despre țițeiul românesc.
