Online

Prima relatare despre țițeiul românesc, făcută de un suedez

 Cătălin Pena
Prima relatare despre țițeiul românesc, făcută de un suedez

Ambasadorul suedez Cloes Ralamb, care era primit la Curtea lui Constantin Șerban-Vodă, a lăsat probabil prima relatare despre țițeiul românesc.

Muntenia este, prin situația ei și prin dărnicia naturii, una din provinciile cele mai favorizate ale Europei. Pământul este atât de rodnic încât locuitorii n-au nevoie de multă osteneală pentru al cultiva. Este de ajuns ca bob de grâu să fie acoperit de pământ pentru a da un rod îmbelșugat. Partea cea mai bună a țării însă rămâne nearată și pustie. Locuitorii nu sunt decât de-a lungul munților, unde-și caută adăpost când năvălesc turcii și tătarii.

 

Centrul țării este o câmpie întinsă, unde nu se găsește nici cea mai mică ridicătură de pământ. Această câmpie nefiind cultivată sunt aici multe păduri de stejar, ca insule într-un lac. De-a lungul Dunării se află pășuni grase, pește este îndeajuns, vin, miere, ceară și sare se găsește din abundență. În țară mai sunt filoane de aur și argint. Nimeni nu cutează însă a întreprinde vreo exploatare pentru a nu trezi pofta turcilor. Din pământ izvorăște țiței și țara este bogată în vânat și păsări.

 

Domnitorul Munteniei are 6-700.000 taleri suedezi venit anual. N-are dreptul de a pune biruri extraordinare fără învoirea supușilor săi. În această privință Muntenia este mai fericită decât Moldova, unde Domnitorul impune țara cum vrea.

 

Călătorul nu află multe comodități aici de-a lungul drumurilor. Zile întregi nu afli niciun sat. La fiecare două mile însă este câte o crășmă mică, clădită din stuf și acoperită cu paie unde sunt butoaie de vin și unde drumețul poate găsi ceva de mâncare.

 

Locuitorii, mai ales nobilii, sunt foarte chipeși, politicoși și serviabili. Nu prea fideli însă, schimbători și adesea răzvrătiți contra principelui. Matei Vodă, care domnise cu înțelepciune 40 de ani, apărându-și vitejește țara în contra năvălirilor turcilor, moldovenilor, cazacilor și tătarilor a trebuit, la bătrânețe, să reprime o răscoală ce nu a putut-o potoli decât cu multă greutate.

 

Domnul actual, Constantin Șerban, a reușit să învingă pe toți răzvrătiții cu ajutorul principelui Ardealului. Drept înaintea sosirii mele a înăbușit o răscoală, dovadă cei 300 de călăreți uciși la porțile Târgoviștii și ale căror capete le văzui puse în țeapă. Domnitorul este silit să menție veșnic trupe la granița înspre țara turcului, pentru a preîntâmpina orice năvălire, totdeauna de temut cu tot tributul ce se plătește, de trei sute de pungi sau 15.000 taleri suedezi pe an. Domnitorul are deci o garnizoană de 2000 la Pise, 2600 oameni la Brăila și 4000 oameni la Odivoaia pentru apărarea sa”, nota ambasadorul suedez.

 

Constantin Șerban-Cârnul (foto) a fost domn al Țării Românești și al Moldovei. Prima domnie în Țara Românească a avut loc între 19 aprilie 1654 - 26 ianuarie 1658, iar a doua domnie în lunile mai și iunie 1660. Prima sa domnie în Moldova a fost în octombrie - noiembrie 1659, iar a doua între 31 ianuarie - februarie 1661. Împreună co soția sa Bălașa a ctitorit Catedrala Patriarhală din București.

 

Sursa: Constantin I. Karadja, Notele lui Ralamb despre Muntenia (1657), studiu din 1929

Inapoi la articole
CAPITAL
ANIMALZOO
DOCTORUL ZILEI
EVZ MONDEN
Citește în continuare pe EVZ Istoric