Cultura Sântana de Mureș – Cerneahov
Se cunosc peste 150 de așezări din Moldova, peste 100 în Muntenia, precum și numeroase așezări în bazinul superioare al Oltului. Așezările sunt plasate pe terasele râurilor, în vreme ce locuințele sunt de două tipuri: de suprafață și bordeie. Principalele ocupații erau agricultura și creșterea animalelor, cărora li se adaugă alte meșteșuguri specializate: prelucrarea ceramicii, a osului, producerea sticlei. Au fost descoperite peste 1500 de morminte aparținând acestei culturi gotice. Principalele necropole, de regulă birituale, predominând însă morminte de înhumație, au un inventar destul de bogat.
Pe teritoriul României au fost identificate 206 situri funerare de tip SM-C. Necropolele SM-C sunt plane, birituale (40% incineraţi şi 60% înhumaţi), întinse pe suprafeţe mari, cu un număr mare de morminte (547 morminte la Bârlad „Valea Seacă”, jud. Vaslui, 520 de morminte la Mihălăşeni, jud. Botoşani şi 450 la Târgşor, jud. Prahova) şi cu inventar extrem de bogat şi variat. Obiectele de podoabă cele mai numeroase sunt fibulele cu picior întors pe dedesubt. Pe lângă acestea, sunt prezente și fibule „cu butoni în formă de ceapă”, o imitație a modei romane, în metal prețios sau bronz, sau fibule cu placă semicirculară. Alte piese sunt pieptenii realizați din corn de cerb/ nituri din fier sau bronz, cu dinţii aşezaţi pe o singură parte sau pe ambele părţi. Cel mai important atelier identificat – Bârlad, Valea Seacă. Pieptenii sunt des întâlniţi (139 de situri).
Erau folosiţi în viaţa cotidiană, dar reprezintă în egală măsură o componentă importantă a inventarului funerar
Despre locul de formare, originea și atribuirea etnică a culturii Sântana de Mureș – Cerneahov se crede că, în linii mari, s-a cristalizat în prima jumătate a secolului III, în Volhinia și Galliția, în vecinătatea culturilor sarmatică, Lipița și Przeworsk. Cultura gotică s-a manifestat pe teritoriul Daciei după sfârșitul celei carpice de la Poienești-Vârteșcoiu, odată cu înfrângerea și transferarea unei părți a carpilor în Imperiu. În funcție de zona geografică, cultura Sântana de Mureș-Cerneahov are un element sau altul predominant: gotic, sarmatic, carpo-dacic.
Contribuția romanică este însă legătura care conferă coeziune culturii. Evident, pe teritoriul Daciei elementul carpo-dacic de la Târgșor-Gherăseni predomină. O componentă importantă este și cea germanică, atribuită taifalilor.
Ceramica, tot de inspirație romană, lucrată la roata rapidă, având o calitate bună. Prin schimburi, germanicii obțin cupe, carafe, pahare din sticlă. Pe teritoriul Daciei Malvensis nu sau descoperit elemente ale aceste culturi, probabil pentru că teritoriul Olteniei și al Banatului fusese recurit de romani cel târziu sub Constantin cel Mare.
Migrarea vizigoților, taifalilor, ostrogoților peste Dunăre, în urma presiunii hunice, va conduce la dispariția culturii spre sfârșitul secolului IV și începutul secolului V.
