Nu trecuseră nici trei luni de când Hitler ajunse cancelarul Germaniei că bună parte a Europei era îngrozită numai la vizionarea noilor filme germane. Ziarele franceze vuiau despre „la misere du cinema allemand”, iar când pe ecranele cinematografelor franceze apărea Hitler sau acoliţii săi se lăsa cu huiduieli, fluierături şi scandal.
Adolf Hitler a promis în repetate rânduri că va rămâne celibatar. Locul Primei Doamne a Reichului rămas vacant a declanșat o competiție între soțiile celorlalți lideri naziști.
Hitler însuși nu era un antisemit înnăscut, ci unul făcut și, pe lângă lipsa lui de pregătire ideologică, mai suferea de unele apucături ascetic, fanatice, de un character absolut iudaic, scria Felix Aderca în ianuarie 1935.
Orient Express este mai mult un mit decât un tren real. Ficțiunile l-au transformat într-o realitate paralelă. Însă istoria sa adevărată este chiar mai spectaculoasă decât legenda
În 1934, bucătarul lui Hitler, Joseph Kannenberg, și-a însoțit stăpânul la Veneția, ocazie cu care i-a fost prezentat lui Musolini.
George Sbârcea, alias Claude Romano, născut la 23 martie 1914 la Topliţa, a fost singurul jurnalist din lume care a reuşit să realizeze interviuri cu Adolf Hitler şi cu Benito Musolini în 1942.
Înainte de 1989 nu se vorbea oficial despre impresari, pentru că nu se punea problema reprezentării artiştilor decât în străinătate. De afacere se ocupa, în exclusivitate, Agenţia Română de Impresariat Artistic – ARIA.
La jumătatea anului 1943, balanța se înclina de partea Aliaților. Germanii suferiseră înfrângeri la Stalingrad și Kursk, japonezii la Midway Atoll și Guadalcanal.
Messerschmitt Me 323 Gigant, varianta motorizată a planorului Me 321, a fost cel mai mare avion de pe cerul celui de-Al II-lea Război Mondial.
Hitler și Mussolini își doreau foarte mult să atragă și Spania în război. În momentul armistițiului franco-german, generalul Franco a declarat, în termeni vagi, că e gata să adere la Pactul Tripartit.
Căpitanul Voska, din legiunea cehă, atașat în timpul primului război mondial la serviciul de informații al ambasadei engleze din Washington și publica în 1934 memoriile în care reda și câteva afaceri de spionaj.
Heinrich Reinefarth a comis atrocități indescriptibile, dar nu a fost condamnat pentru că „Genocidul nu figura în Codul Penal al Germaniei”.
Potrivit estimărilor CIA, peste un sfert dintre ofițerii BND din vremea lui Konrad Adenauer fuseseră membri ai NSDAP, SS sau Gestapo.
Pe 21 august 1939, Hitler care se grăbea să cadă la pace cu Stalin înainte să atace Polonia, a dictat prima scrisoare personală adresată „detestatului lider al lumii bolșevismului”:
Înaltul Comandament german s-a împotrivit furnizărilor de materiale militare URSS. Grossadmiral Rader era cel mai înverșunat critic al deciziei lui Hitler de a proviziona Uniunea Sovietică cu tehnică de luptă.
Ministrul de externe al Reich-ului, Joachim von Ribbentrop, l-a convocat la el în birou, în noaptea de 22 iunie 1941, când Germania a declarat război URSS, pe ambasadorul sovietic la Berlin, Dekanozov.
În 1939, doctorul Viktor Brack, șeful departamentului de eutanasiere creat de Hitler, a supervizat crearea noului program T.4 prin care urmau să fie executați sistematic copiii etichetați ca “handicapați mintal”.
La puțin timp după invadarea URSS de către armatele lui Hitler, Biroul Politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice se pregătea să încheie un al doilea tratat Brest-Litovsk cu Germania.
Primul articol despre Adolf Hitler din New York Times apare în 1922. Ziarul care azi îl face fascist și rasist pe Trump, îl trata pe Führer cu mănuși.
Pe 23 aprilie 1945, Hermann Goering încearcă să îl deposedeze pe Hitler de putere printr-o manevră care se dorește vicleană.
Pe 25 august 1944, generalul Dietrich von Choltitz, care primise ordin de la Hitler să radă Parisul de pe fața pământului, îl predă Aliaților intact.
Astăzi se împlinesc 80 de ani de la semnarea celebrului Pact Ribbentrop-Molotov, înțelegerea dintre Rusia comunistă și Germania nazistă care a dus la declanșarea ultimului Război Mondial.
Pe 23 august 1939, lumea află cu o inexplicabilă stupoare că cei doi dictatori ai Europei – Stalin și Hitler – au semnat un „pact de neagresiune” la Kremlin.
Regimul nazist nu a fost foarte departe de fabricarea bombei atomice. Pentru aceasta, a încercat să creeze un reactor nuclear din mici cuburi de uraniu.
Pe 2 august 1934, murea președintele german Paul von Hindenburg . Acesta i-a cerut cu limbă de moarte lui Hitler să restaureze monarhia.
În 1949, circa 2000 de foști ofițeri Wehrmacht și SS au lucrat în secret la constituirea unei armate anticomuniste capabile să mobilizeze 40.000 de oameni.
Pe 10 iulie 1943, anglo-americanii debarcă în Sicilia. Forțele germane și italiene sunt luate prin surprindere. Regimul Mussolini e cuprins de panică.
De multe ori ziariștii o dau în bară când nu se mulțumesc doar să consemneze fapte și vor să facă și previziuni, plecând de la ce află pe teren. În cazul asupra căruia ne oprim astăzi nu e doar vina ziaristului pentru că acolo unde el a dat-o în bară cu previziunile au greșit mai toți conducătorii lumii, așa că un biet corespondent aflat la mii de kilometri de casă este perfect scuzabil.
Pe 24 iunie 1812, Napoleon și trupele sale au trecut râul Niemen, invadând Rusia fără declarație de război. Cum va face și Hitler peste 129 de ani.
Site-ul rusesc historyfoundation.ru a publicat în premieră mondială originalul Pactului semnat, la 23 august 1939, de Joachim von Ribbentrop, din partea Germaniei lui Adolf Hitler, și de Viaceslav Molotov, reprezentând URSS condusă de Iosif Visarionovici Stalin. Polonia și România sunt doar două dintre țările care au suferit în urma semnării acestui tratat de neagresiune între hitleriști și sovietici.
