Svastica, un vechi simbol al prosperităţii, a fost utilizat pentru prima dată cu cel puţin 11.000 de ani în urmă în Eurasia neolitică. Ulterior, ea a fost preluată de mai multe religii precum Budhismul, Odinismul, Hinduismul sau Jainismul.
Numele de „svastică” vine din sanscrită, în care înseamnă „obiect norocos”.
Simbolul a fost utilizat şi în Europa pre-creştină, fiind descoperit în Grecia antică, în catacombele romane, Serbia şi Bosnia, Ucraina, ţările nordice şi pe artefactele celtice.
Chiar şi US Army a folosit simbolul svasticii în Primul Război Mondial.
Odată cu adoptarea sa de către nazişti, semnificaţia iniţială a svasticii a fost uitată şi simbolul a fost abandonat.
În Germania, svastica a fost adusă de faimosul arheolog Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei, în 1870, El a remarcat că svastica se afla inscripţionată peste tot, în ruinele scoase la lumină de săpături.
În 1920, Hitler a adoptat svastica drept emblema Partidului Nazist. Considerat un simbol aproape sfânt, naziştii au mers până acolo încât au interzis folosirea lui pentru scopuri comerciale.
În timpul celui de-al III-lea Reich, svastica a fost amplasată peste tot de către puternica maşinărie de propagandă nazistă.
Pădurea cu svastică a fost descoperită în 1992, în Germania, de Günther Reschke. Acesta lucra la o companie de peisagistică şi făcea fotografii aeriene. Aşa a observat o zvastică uriaşă la nord de oraşul Zernikow. Formată din o sută de pomi de zadă în mijlocul unei păduri de pini, parcela cu svastica ocupa circa 4000 de metri pătraţi.
Copacii erau plantaţi şi aranjaţi cu precizie astfel încât să formeze o svastică uriaşă: copacii de zadă se îngălbeneau toamna, astfel încât formau un contrast cu pinii verzi din jur. Efectul dispărea primăvara, ceea ce a făcut ca pădurea să rămână nedescoperită timp de decenii.
Nu se ştie exact cine a plantat copacii, dar un expert în silvicultură a stabilit că ei au fost sădiţi spre sfârşitul anilor 1930, mai exact în 1938, când puterea lui Hitler ajunsese la apogeu.
Deşi s-au vehiculat o sumedenie de teorii privind plantarea svasticii, unul dintre foştii membrii ai Tineretului Hitlerist a recunoscut că ei au fost cei responsabili, scrie Vintage News.
În 1995, a existat o tentativă de a distruge „Pădurea cu Svastică” din partea autorităţilor germane. Îngrijoraţi că locul ar putea deveni o atracţie pentru nostalgicii nazişti, pădurarii au tăiat 43 de copaci de zadă, dar 57 au rămas în picioare.
Nu a fost suficient, semnul svasticii rămânând încă vizibil din aer. După ce mai multe tabloide au publicat imagini cu simbolul care se încăpăţâna să supravieţuiască, pădurarii au tăiat încă 25 de copaci şi semnul a devenit de nerecunoscut.