Teritoriul a fost parcelat şi transformat în zona rezidenţială Bucureştii Noi. Suprafaţa moşiei era de aproximativ 295 ha, din care circa 155 ha au fost destinate vânzării, iar restul au fost date în folosinţa domeniului public pentru amenajarea de străzi, pieţe, parcuri, cimitire etc.
Pe domeniul public donat, în centrul parcelării, s-a amenajat Parcul comunal Bazilescu, în care se află şi în prezent exemplare impresionante de copaci din foştii Codri ai Vlăsiei.
Bucureştii Noi
Zona Bucureştii Noi a aparţinut iniţial comunei Băneasa, iar în jurul anului 1940 a fost inclusă în cartierul feroviar Griviţa.
În anul 1950, cartierul a fost integrat municipiului Bucureşti, fiind inclus în raionul Griviţa Roşie, iar mai apoi, între 1968 şi 1979, în sectorul 8.
După 1980, prin noua împărţire administrativă a sectoarelor capitalei, cartierul a intrat în sectorul 1.
Zona încă mai păstrează caracteristicile parcelării făcute în anul 1898, având străzi lungi, care cad perpendicular pe principalele artere de circulaţie (Şoseaua Chitilei, bulevardele Bucureştii Noi, Laminorului şi Gloria, străzile Jiului şi Cireşoaiei etc).
La sfârşitul anilor ’50, a început construcţia de blocuri, acţiunea desfăşurându-se în două etape.
În prima etapă au fost ridicate blocurile care se găsesc pe partea dreaptă a bd. Bucureştii Noi (între strada Cireşoaia – bd. Gloria şi strada Subcetate).
A doua etapă a fost demarată la sfârşitul anilor ’60 când au fost construite blocuri atât pe partea dreaptă, cât şi pe cea stângă a bd. Bucureştii Noi, până la Parcul Bazilescu.
Tot în perioada 1950-1960 cu fost construite cinematograful „Înfrăţirea între Popoare” – ulterior a fost sediul Teatrului Masca – şi Teatrul de Vară din Parcul Bazilescu.
