Două aniversări din luna noiembrie sunt legate de una dintre cele mai vizitate regiuni ale României – Dobrogea.
A fost o vreme când copiii mai-marilor acestor pământuri nu erau sortiți unei vieți de plăceri.
Pe 5 ianuarie 1716, Înalta Poartă numea primul domn fanariot pe tronul Țării Românești.
Istoria e de multe ori prea complicată ca să poată fi prinsă în tiparele înguste ale cercetătorilor interesați de marile procese istorice.
Obiectivul principal al diplomației românești între cele două războaie mondiale a fost apărarea Marii Uniri de la 1918.
În ziua de Crăciun a anului 1991, președintele sovietic Mihail Gorbaciov, al optulea lider al URSS, și-a dat demisia, a declarat funcția dispărută și a predat puterea – inclusiv controlul codurilor de lansare a rachetelor nucleare sovietice – președintelui rus Boris Elțîn. În aceeași seară, la 19:32, drapelul sovietic a fost coborât de pe Kremlin […]
La 39 de ani de la moartea lui John Lennon, asasinul său încă își ispășește pedeapsa în Wende Correctional Facility din New York. Anul trecut, a cerut pentru a zecea oară eliberarea. A fost refuzat din nou. Va avea posibilitatea să-și prezinte din nou cererea anul viitor în luna august. Chiar dacă Lennon a murit […]
Ultimul act din tragedia sfârtecării României în vara și toamna anului 1940 avea să se petreacă pe 7 septembrie.
Pe 13 septembrie, România sărbătorește Ziua Pompierilor. Puțini mai știu, însă, că ziua amintește de o bătălie adevărată, ultima din seria conflictelor militare dintre trupele Țării Românești și otomani.
V-ați întrebat vreodată care a fost soarta fanarioților? Ce s-a ales de numeroasa și bogata comunitate a grecilor din Istanbul? Ei bine, existența milenară a grecilor în Constantinopole, redenumit Istanbul după cucerirea otomană, a luat practic sfârșit după 1955, când un pogrom organizat, se pare, de guvernul turc, i-a făcut pe greci să plece în masă.
Pe lângă faptele de vitejie, istoria oricărei națiuni consemnează un lung șir de trădări și mișelii. Nici noi, românii, nu facem excepție, din păcate. Un exemplu, printre multe altele, este și ocuparea Bucureștiului de către trupele Puterilor Centrale pe 6 decembrie 1916. Nu numai că pentru apărarea Capitalei nu a fost tras un foc de […]
Pe 15 decembrie, acum 552 de ani, Ștefan obținea la Baia una dintre cele mai importante victorii din domnia sa. Trădarea unor mari boieri i-a răpit victoria deplină pe câmpul de luptă, dar eșecul campaniei lui Matei Corvin a însemnat sfârșitul pretenției regilor maghiari că vor reuși să supună Moldova prin forța armelor. Sute de […]
Înfrângerea Puterilor Centrale în Primul Război Mondial a atras după sine prăbușirea Austro-Ungariei. Popoarele supuse s-au ridicat deodată să scuture lanțurile monarhiei bicefale.
România a reprezentat, mai cu seamă în timpul lui Nicolae Ceaușescu, o voce distonantă în concertul țărilor Pactului de la Varșovia.
Se spune că adevărul ne eliberează. Ba, mai mult, aș spune eu, adevărul descătușează adevărata istorie din lanțurile propagandei.
Trăim o epocă frământată, în care mișcările radicale de stânga, dar mai ales de dreapta, adună din ce în ce mai mulți adepți.
Charlie Chaplin nu a fost numai actorul care a făcut generații întregi să râdă în hohote, ci și un activist politic de stânga și un bărbat seducător.
Pentru cei mai mulți români, ziua de 1 mai este primul prilej din an de a vedea marea. Alții ies la iarbă verde să facă un grătar.
Instaurarea comunismului în România nu s-a bazat numai pe ocupația militară sovietică. Ca și în celelalte țări care le-au revenit în urma târgului dintre Churchill și Stalin, sovieticii au trimis “consilieri” care să ajute la consolidarea „democrației populare”.
Pe 4 martie 1963, șase francezi sunt condamnați la moarte sub acuzația că ar fi conspirat să-l asasineze pe președintele țării, nimeni altul decât generalul Charles de Gaulle.
Pe 21 februarie, acum 112 ani, începea în România unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria românilor- răscoala din 1907.
Pe 28 februarie 1785, pe platoul “La Furci” de lângă Alba Iulia, Horea și Cloșca își primesc osânda pentru răscoala care zguduise întregul imperiu.
Poveștile reale de spionaj nu seamănă întotdeauna cu filmele de la Hollywood. Cel puțin într-o privință, americanii nu câștigă de fiecare dată. Ba, uneori, se fac, pur și simplu, de râs.
Pe 27 ianuarie 1945, când trupele sovietice au eliberat complexul de lagăre de concentrare- exterminare de la Auschwitz, au mai găsit acolo numai aproximativ 7500 de prizonieri în viață.
Unirea celor două principate românești sub Alexandru Ioan Cuza nu a fost deloc un proces lin. Dimpotrivă, clasa politică era profund divizată, mai cu seamă în ceea ce privește împroprietărirea țăranilor și reforma electorală.
Dictatura regală impusă în România de regele Carol al II-lea este asociată, în primul rând, cu lovitura de stat de la 10 februarie 1938 (data la care depune jurământul primul guvern Miron Cristea) și adoptarea unei noi constituții, pe 20 februarie.
Cursa dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică pentru cucerirea spațiului extraterestru trebuie văzută prin prisma Războiului Rece.
Printre multele exemple pe care poporul evreu le dă lumii contemporame se află și hotărârea cu care supraviețuitorii au urmărit pedepsirea celor care au săvârșit Holocaustul.
Pe 23 mai 1960, premierul israelian David Ben-Gurion anunța în fața Knesset-ului capturarea unui criminal de război nazist- Adolf Eichmann, unul dintre arhitecții holocaustului.
Pe 24 noiembrie 1998, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a deschis noua ședință a Parlamentului anunțând un proiect de lege care înlătura dreptul a 759 de duci, conți și alți nobili ereditari cu titluri vechi de secole de a vota în Camera Lorzilor.
