FREE
 

Fotografia cu arborarea drapelului sovietic pe clădirea Reichstag-ului german este una dintre cele mai cunoscute instantanee din lume. Realizată de fotograful Yevgeny Khaldei pe 2 mai 1945, imaginea anunța victoria Armatei Roșii asupra Germaniei hitleriste și, implicit, sfârșitul iminent al războiului în Europa. Retușată înainte de a fi publicată, fotografia din ruinele Berlinului are în spate o poveste mai puțin cunoscută, Khaldei fiind nevoit să tragă mai multe cadre pentru instantaneul perfect.

FREE
 

Deși fotografiile lor sunt extrem de cunoscute, ei sunt practic necunoscuți. Vorbim despre fotografii care, în urmă cu 34 de ani, și-au sacrificat sănătatea pentru a documenta la Cernobîl „războiul” lichidatorilor cu atomul scăpat de sub control în fatidica noapte de 26 aprilie 1986.

FREE
 

În inima Berlinului, la șase kilometri de Poarta Brandemburg, turiștii se opresc adesea pentru a imortaliza capul decapitat al unui vultur pus pe un soclu de granit. Cândva parte a simbolului heraldic al Germaniei hitleriste care trona deasupra clădirii în care se afla intrarea principală a aeroportului Tempelhof, vulturul a fost denazificat după război, sfârșind în cele din urmă, la începutul anilor ’60, la fier vechi.

FREE
 

În urmă cu 75 de ani, pe 20 aprilie 1945, Adolf Hitler ieșea din vizuina sa subterană din centrul Berlinului pentru a-i întâlni și felicita pe unii dintre cei mai bravi apărători ai celui de-al Treilea Reich. Frumos aliniați, tinerii – care purtau uniforme Luftwaffe și ale Tineretului Hitlerist – au fost ultima „armă secretă” pe care Führer-ul a aruncat-o în războiul pe care Germania îl pierduse demult.

FREE
 

Incendiile de vegetație nu fac ravagii doar în nordul Ucrainei, la Cernobîl, ci și în România. În Delta Dunării, flăcările care mistuie Rezervația Biosferei aveau încă din 12 aprilie 2020 proporții mari, zona afectată putând fi observată cu ușurință din spațiu.

FREE
 

Incendiile izbucnite în zona de excludere a centralei electrice nucleare de la Cernobîl readuc în memoria oamenilor tragedia petrecută în urmă cu 34 de ani în fosta Uniune Sovietică. Atunci, ca și acum, principalul motiv de îngrijorare îl reprezintau radiațiile nuclare, un inamic invizibil care luptă „murdar”, neținând cont de barierele instalate și păzite de militari, ori de granițele de stat.

FREE
 

În anii comunismului, România a fost la un pas de a da lovitura dincolo de ocean, printr-un export de locomotive diesel-hidraulică de 1.250 CP pentru căile ferate americane. Din păcate, zgârcenia oamenilor de pe așa-numitul „tărâm al făgăduinței”, combinată cu lipsa de viziune a românilor, au făcut ca, în final, pe șinele de oțel nord-americane să ajungă doar o singură locomotivă „Made in România”.

FREE
 

Așteptați de (unii) români încă de la finele celui de-Al Doilea Război Mondial, americanii vor face peste câțiva ani haltă și în nordul Bucureștiului. Vechea Cazarmă 1026 Tunari a MApN-ului de pe Șoseaua de Centură va fi transformată într-o bază NATO de staționare temporară, investiția ridicându-se la peste 18 milioane de euro. Știrea – prezentată mai mult sau mai puțin senzațional de mass-media românească – a stârnit în mediul virtual numeroase opinii pro sau contra venirii, chiar și întârziate, a americanilor.

PREMIUM
 

Al Doilea Război Mondial nu a fost doar cel mai sângeros conflict din istorie, ci și cel mai bine prezentat din punct de vedere documentar: milioane de fotografii, kilometri de filme, tone de reviste, ziare și alte materiale de propagandă, toate fiind utilizate pentru ridicarea moralului combatanților și al populației civile.

FREE
 

La 30 de ani de la căderea comunismului, un grup de pasionați ai transportului public s-au plimbat prin București cu un tramvai fabricat înainte de ’89. Astfel au ales să marcheze cei 10 ani de când comunitatea lor – numită Metrou Ușor – este online, momentul festiv desfășurându-se în plină zi, pe linia tramvaiului 1 din Capitală.

FREE
 

După fuga lui Ceaușescu, „Scînteia” – principalul cotidian comunist românesc – s-a schimbat la „față” apărând pentru câteva zile „într-o expresie patriotică, nouă, adevărată, ca ziar al poporului”. Etapă de tranziție a fostului organ de presă al PCR, metamorfozat între timp în cotidian politic și social, „Scînteia Poporului”, avea să relateze – mai mult sau mai puțin inspirat – despre momentul de glorie al poporului român din decembrie ’89.

FREE
 

Pentru a marca cele trei decenii de la Revoluție, Muzeul Național de Istorie a României a vernisat, joi, 19 decembrie 2019, expoziția tematică „1989 – 30 de ani după…”, unde publicul vizitator poate vedea o radiografie a ultimului an de comunism, de la cultul personalității soților Ceaușescu la lipsurile cotidiene ale românilor.

FREE
 

Accidentul feroviar produs în gara Ploiești Triaj a scos la iveală un aspect extrem de jenant pentru o țară cu o bogată tradiție a „drumurilor de fier”: lipsa unor trenuri sanitare de intervenție care să poată ajunge în zone inaccesibile ambulanțelor sau elicopterelor. De-a lungul istoriei, CFR a avut mai multe astfel de garnituri care, în final, au sfârșit pe linie moartă, după ce în prealabil au fost fărâmițate, vagon cu vagon, și aruncate care încotro prin diferite depouri sau triaje din țară.

PREMIUM
 

Aflați la sute de kilometri distanță de epicentrul dezastrului care a (re)adus în centrul atenției problema utilizării energiei atomice, românii au aflat relativ târziu despre accidentul nuclear de la Cernobîl. Oficial, prima știre referitoare la tragedia care efectiv a îngenunchiat energetica nucleară sovietică a fost publicată de principalele cotidiene comuniste – „Scînteia”, respectiv „România liberă” […]

FREE
 

În urmă cu patru decenii, mai exact pe 15 noiembrie 1979, petrolierul românesc „Independența” eșua într-o mare de flăcări, după ce a fost lovit de către nava grecească „Evriali”. Incendiul care a cuprins nava-amiral a flotei comerciale românești a luminat Bosforul timp de o lună de zile, curmând viața a 43 de marinari.



Registration

Forgotten Password?