FREE
 

După uciderea prefectului Constantin Manciu de către Corneliu Zelea Codreanu pe 25 octombrie 1924, Colegiul Universităţii Iaşi începuse demersurile pentru a-l trimite în judecată pe profesorul A.C. Cuza.

FREE
 

“Durere răsboiul ne-a alterat şi pe noi (adecă poporul săsesc) în privinţa morală. Vechile concepţii de drept, morală, ordine şi cinste încă nu –sau întors la noi. Din contră o nouă imoralitate ameninţă să pătrundă în corpul nostru naţional”, scria ziarul Siebenburgishe-Deutsche Tagestpost din 12 mai 1919. Autorul vorbea despre mită şi mituire.

FREE
 

Bănățeanul Traian Vuia scria, în 18 martie 1906, o filă în istoria aviației mondiale.

FREE
 

După evenimentele din decembrie 1989, înfloriseră valutiştii, care ani buni au rezistat pe piaţă chiar şi după apariţia caselor de schimb. Cam la fel a fost şi după primul război mondial.

FREE
 

Revista Economică, care apărea la Sibiu, publica pe 20 decembrie 1919 un articol cu titlul „Calamitate cu bancnotele”, care începea aşa:

FREE
 

În revista economică, statistică şi financiară Economia Naţională din ianuarie-februarie 1919, directorul I.C. Băicoianu publica un articol de peste 70 de pagini sub titlul Banca Naţională în timpul ocupaţiunii.

FREE
 

În ziua de Anul Nou, Domnul Ţării se ducea la Mireopolie şi asculta slujba ţinută de mitropolit şi arhierei.

FREE
 

Într-un interviu acordat ziarului Sfatul Ţării în primăvara lui 1919, ministrul Ciuhureanu dădea asigurări că România mare nu va evacua nicio palmă din pământul Basarabiei:

FREE
 

„Numai boierii din alte vremuri învăţaseră naţia noastră cu astfel de largi danii, iar de la ei nimeni până la Jacques Elias, nici dintre urmaşii lor, nici din rândurile burghezilor bogaţi nu i-a imitat.

PREMIUM
 

Pe 29 decembrie 1918 aproape de miezul nopţii a izbucnit un incendiu într-un vagon al trenului ce era pe cale să plece din Iaşi spre Chişinău.

PREMIUM
 

Socialistul Constantin Mille se întorcea după Marea Unire de la Paris, unde se refugiase în timpul marelui război, şi începea reeditatarea ziarului „Adevĕrul”, iar Constantin Bacalbaşa îl punea, printr-un articol-scrisoare deschisă, la curent cu noile realităţi din România:

PREMIUM
 

Duminică, 30 decembrie 1918, a fost publicat un Decret-Lege prin care evreii primeau, după Marea Unire, aceleaşi drepturi ca românii, însă pentru a le obţine nu era deloc simplu.

PREMIUM
 

Când Nicolae Iorga a răspuns, în august-septembrie 1919, invitaţiei de a vizita Bucovina, a avut parte de mari manifestaţii populare de recunoștință. Expulzat din Bucovina în 1909 (vezi la finalul articolului facsimil din Tribuna), de către autorităţile austriece, pentru acţiunea sa naţională, Iorga se întorcea ca un biruitor.

PREMIUM
 

Monitorul Oficial din prima zi a anului 1919 a publicat decretul prin care Regele Ferdinand a acceptat demisia Mitropolitului Primat Konon, iar ziarele dădeau ştirea că Mitropolitul Moldovei a cerut Ministerului Intrucţiei Publice ca Mitropolitul Konon să fie trimis înaintea Curţii de Casaţie şi judecat pentru atitudinea sa din timpul ocupaţiei germane.

FREE
 

Comitetul judeţean Constanţa al Partidului Comunist Român îi raporta secretarului general Nicolae Ceauşescu că pe 7 mai 1987 a început extracţia petrolului din platforma continentală a Mării Negre, “ca urmare a eforturilor susţinute ale comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii din Întreprinderea de foraj şi exploatarea sondelor marine “Petromar”, a aportului direct al unui număr însemnat de specialişti”.

FREE
 

După 23 august 1944 serviciile secrete române şi sovietice l-au arestat pe Sadâc Ibrahim, baş-muftiu al României, şi l-au trimis într-un lagăr, fiind acuzat de “propagandă pentru secesiunea Crimeei de Uniunea Sovietică, calomnierea la cel mai înalt nivel a statului şi armatei sovietice şi colaborarea cu Gestapo”, potrivit autorilor Oberlander-Târnoveanu şi Volker.

FREE
 

Pe 3 februarie 1924 murea, în Washington D.C, Thomas Woodrow Wilson, cel de-al 28-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, căruia, în bună măsură, îi datorăm România Mare.

FREE
 

Ziarul Ştiinţelor şi Călătoriilor, fondat de Luigi Cazavillan şi condus de Stelian Popescu, publica, marţi 18 decembrie 1923, articolul “Viaţa pe acoperişuri în America”, pe care îl redăm integral:

FREE
 

Ana Almajean era în ianuarie 1931 studentă la The Centenary Junior College Hackettstoron din New Jersey şi îşi publica impresiile în suplimentul Din Duminică în Duminică al Universului sub titlul “Impresiile unei studente române în America”.

FREE
 

În 1845, numărul firmelor comerciale româneşti din Braşov era de 109, faţă de cele săseşti – 23.

FREE
 

Poate părea greu de crezut dar uriaşa lucrare “Minerva – Enciclopedie Română”, prima enciclopedie românească de după primul război mondial, apărută în 1929, a fost scoasă la
Institutul de Literatură și Tipografie Minerva din Cluj (Minerva Irodalmi és Nyom-
dai Műintézet Rt., Kolozsvár).

FREE
 

Revista RĂSĂRITUL din mai 1921, care era organ autorizat al CASELOR NAȚIONALE și preciza pe prima pagină că “prețul unui exemplar lunar, lei 2,50. Pentru a nu ridica abonamentul revista apare lunar până ce se vor mai eftini condițiunile de tipar”, publica un raport al Caselor Naționale. Din care reproducem:

FREE
 

Instituția Casele Naționale a luat ființă în iarna lui 1917-1918 pe frontul de la Oituz.

FREE
 

Moscova, 16 (Danub). Președintele consiliului suprem economic al Uniunii Sovietice, Cuibisov, s-a adresat tuturor instituțiilor sovietice cerându-le economii cât mai mari și subliniind situația financiară extrem de grea a Sovietelor.

FREE
 

Până la 1812 Basarabia nu are o istorie proprie, teritoriul ei e parte a Ţării Moldovei. Prutul n-a fost niciodată graniţă, ci râu de la mijloc de Ţară. Iar Ţara Moldovei, inclusiv Teritoriile de Est de Nistru, au apatţinut Spaţiului Geto-Dacic.

FREE
 

La începutul secolului XX, în regiunea istorică a Macedoniei avea să izbucnească o insurecţie, condusă de Comitetul Revoluţionar Macedonean Bulgar Adrianopol, care urmărea dobândirea independenţei Macedoniei şi care va fi înăbuşită de armata otomană în 1903.

FREE
 

Avansat în 1971 la gradul de general-maior, Constantin Romeo Popescu era şeful unei Direcţii din DGIE. Un an mai târziu era propus şef de brigadă, iar Secţia de Cadre a CC al PCR îl considera corespunzător să ocupe acea funcţie.

PREMIUM
 

Întrunită pe 12 aprilie 1950, sub conducerea lui Leontin Sălăjan, Comisia de verificare a organizaţiei de partid – Armata confirma calitatea de membru al PMR a tuturor tovarăşilor luaţi la puricat cu excepţia fostului comandant al Diviziei Tudor Vladimirescu, generalului locotenent Nicolae Cambrea, comandantul Regiunii a III-a Militare, care era exclus din partid.

PREMIUM
 

Serviciile de informații externe de pretutindeni pun la baza activității lor dictonul: “Lumea este condusă numai de interese”.

PREMIUM
 

După ce Emil Bodnăraş, sub numele conspirativ Felix, prezenta Comitetului Central, pe 28 noiembrie 1943, proiectul de organizare a Aparatului de Război al Partidului Comunist din România, despre care Evenimentul istoric a scris în numărul 5, Ştefan Foriş, sub pseudonimul Marius, transmitea Comisiei Centrale Speciale a CC al PCR “Critica proiectului tov. Felix”.

Registration

Forgotten Password?