Monedele au fost bătute în Imperiul Carolingian întemeiat de regele Carol cel Mare, doar trei astfel de monede mai fiind găsite vreodată în Polonia.
Unii cred că această ultimă descoperire a fost o plată de răscumpărare – pentru a opri o hoardă vikingă să prade Parisul.
Monedele în cauză sunt destul de distincte, potrivit LiveScience.
Cu un crucifix care le împodobește centrele și inscripții latine pe perimetru, este clar că provin din imperiul regelui franc Carol cel Mare, care a domnit peste Germania, Elveția, nordul Italiei și, cel mai important – o mare parte din Franța de astăzi.
Baterea lor a precedat asediul Parisului din 845 d.Hr..
Acel eveniment nu a avut loc numai în timpul Imperiului Carolingian de-a lungul secolelor al VIII-lea și al IX-lea, dar a marcat primul „Danegeld” – plata către vikingi în schimbul opririi jefuirii orașelor.
Toate cele 118 monede au fost bătute în timpul Imperiul Carolingian.
Experții au atribuit 117 dintre acestea succesorului lui Carol cel Mare, regele Ludovic cel Cuvios, care a domnit între 814 și 840 d.Hr. și una regelui Carol cel Chel, care a domnit până în 877 d.Hr.
Încă nu este clar în ce an au fost folosite exact monedele.
Ceea ce este clar este că descoperirea lor a fost făcută în timpul săpăturilor din noiembrie 2020 și martie 2021.
După ce au primit permisiunea guvernului local să „pieptene” o fermă din Biskupiec, experții cu detectoare de metale au găsit prima mână de monede și au ținut-o secretă până în martie 2021, când arheologul Muzeului Ostróda Lukasz Szczepański și echipa sa au dezgropat restul.
El a explicat că descoperirea este neobișnuită.
În trecut au mai fost găsite doar trei monede, separate. Două dintre aceste trei monede au fost atribuite regelui Ludovic cel Cuvios și au fost dezgropate în Truso.
Site-ul respectiv era un piață vikingă – și se afla la doar 60 de mile de site-ul Biskupiec, unde a fost găsit recentul lot de 118 monede de argint.
Experții încearcă acum să evalueze cine le-a îngropat și pentru ce au fost plătite.
Curios este, după cum a explicat expertul în monede al Universității din Varșovia Mateusz Bogucki, că primul regat polonez medieval nici măcar nu exista atunci când aceste 118 monede au fost pierdute sau îngropate. Argintul predominant în regiune la acea vreme era arab, întrucât triburile slave erau împrăștiate în regiune și foloseau bani pentru a cumpăra sclavi de la comercianții musulmani.
Bogucki crede că monedele în cauză au fost obținute în Truso, unde vikingii tranzacționau blănuri, sclavi și chihlimbar.
El a mai spus că este probabil ca monedele să fi fost folosite la Truso pentru a cumpăra o parte din aceste bunuri sau persoane.
Niciun semn de pe monede nu specifică locul în care au fost bătute, doar inscripțiile latine fiind de oarece folos.
Una dintre teoriile actuale este că aceste monede provin de la Truso și au fost folosite ca plată de răscumpărare de către regele Carol cel Chel către vikingii care asediau Parisul.
Nu era neobișnuit ca războinicii nordici să prade așezările francilor, așa cum confirmă Asediul Parisului.
O mare parte din informațiile noastre despre acest incident din 845 d.Hr. provine din însemnări istorice compilate de călugări.
Carol cel Chel ar fi plătit vikingilor 7.000 de lire (mai mult de cinci tone de argint și aur) pentru a opri invazia, iar cele 118 monede de la Biskupiec au făcut parte din acel tezaur.
„Funcționarea așezării din Truso și activitatea conexă a vikingilor este în prezent cel mai lizibil indiciu care poate indica modul în care comoara a ajuns pe teritoriul Prusiei antice”, a spus Szczepański.
„În secolul al IX-lea, observăm o creștere clară a amenințării reprezentate de vikingii care participă la invaziile din Europa de Vest.
De exemplu, Parisul este asediat în 845. În același timp, scandinavii dezvoltă comerțul în zona baltică”.
Monedele au fost expuse la Muzeul Ostróda acum câteva săptămâni,
