„Juneteenth simbolizează atât noaptea lungă şi dificilă a sclaviei şi supunerii, cât şi promisiunea unei zile mai bune”, a declarat Biden în timpul ceremoniei de la Casa Albă, alături de vicepreşedinta Kamala Harris, de origine indiană şi jamaicană.
Sclavia, abolită oficial în decembrie 1865, este o „pată morală” şi „păcatul originar al Americii”, a spus preşedintele democrat.
Făcând din 19 iunie o zi de sărbătoare, „toţi americanii pot simţi puterea acestei zile şi învăţa din istoria noastră, pot sărbători progresul şi să vadă distanţa parcursă”, a adăugat el.
Dar, a subliniat el, emanciparea sclavilor negri americani a fost „doar începutul” eforturilor de „respectare a promisiunii egalităţii rasiale”.
„Trebuie să continuăm în direcţia acestei promisiuni pentru că încă nu suntem acolo”, a asigurat Biden, potrivit Agerpres.
Senatul a aprobat marţi în unanimitate textul legii care stabileşte Ziua naţională a independenţei Juneteenth, apoi Camera Reprezentanţilor a adoptat-o cu o majoritate copleşitoare, doar 14 aleşi republicani votând împotrivă.
Parade, concerte sau petreceri
Ea marchează data de 19 iunie 1865, când armata Uniunii, victorioasă în războiul de secesiune (1861-1865), a anunţat sclavii oraşului Galveston din Texas că sunt oameni liberi, la peste doi ani de la semnarea Proclamaţiei de emancipare de către preşedintele Abraham Lincoln la 1 ianuarie 1863.
Sclavia a fost abolită oficial în decembrie 1865, odată cu adoptarea celui de-al 13-lea amendament al Constituţiei.
Această zi de sărbătoare este rezervată angajaţilor guvernului federal consideraţi neesenţiali, dar Juneteenth era deja zi liberă în majoritatea statelor americane.
Ziua este de obicei sărbătorită cu parade, concerte sau petreceri de cartier.
Mai multe companii mari precum Twitter, Nike sau Lyft au transformat-o în zi liberă pentru angajaţii lor după moartea lui George Floyd, un afro-american ucis de un poliţist alb la 25 mai 2020 în Minneapolis.
