Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Dapontes despre Bucureşti la 1759: Măreţia lui a ajuns până la Ierusalim şi belşugul lui s-a revărsat până asupra Sfântului Munte
Articole online

Dapontes despre Bucureşti la 1759: Măreţia lui a ajuns până la Ierusalim şi belşugul lui s-a revărsat până asupra Sfântului Munte

Cronicarul grec Constantin Dapontes, care a ajuns prima oară la București în iunie 1731, revăzând orașul la 1759 scria:

„Din frunte, ca din răsărit, apar străluciţii Bucureşti, auriţii Bucureşti, mândrul şi prea însemnatul şi prea slăvitul tron al Domnilor.

Cu o mână acest binecuvântat oraş prinde Moldova şi cu alta stăpâneşte Serbia; cu dreapta a îmbogăţit într-alte rânduri Veneţia, şi cu stânga a împrumutat mai înainte Germania.

Măreţia lui a ajuns până la Ierusalim şi belşugul lui s-a revărsat până asupra Sfântului Munte.

Ochii Bucureştilor văd vara şi iarna, dar nici precum Egiptul, nici precum Moscova”.

București era în preajma anului 1800 un mare centru economic al sud-estului european, un oraş în care relaţiile şi tranzacţiile comerciale internaţionale se efectuau cu aceleaşi posibilităţi şi condiţii ca şi la Viena, Constantinopol şi Moscova.

Călătorii străini prin Bucureşti erau cuceriți de prosperitatea acestui mare oraş din sud-estul Europei.

Cărturarul napolitan Leonardo Panzini, care a stat la Bucureşti din 1776 până în 1778, a scris cu admiraţie despre cartierul commercial al orașului, despre locuitorii săi, printre care aminteşte prezenţa şi a unor nemţi, italieni, dar mai ales sârbi, greci, bulgari.

Jean Louis Carra, ghilotinat în 1793, autor al unei Istorii a Moldovei și Valahiei, publicată în 1777 la Paris, se ocupă, printre altele, de prăvăliile bucureştene pe care le admiră pentru bogăţia stofelor şi mărchităniilor lor, precum şi de cafenelele turceşti din oraş.

Mare centru comercial

Doi călători englezi, Jeremy  Bentham şi Lady Elisabeth Craven au avut de asemenea prilejul să admire oraşul în deceniul al nouălea al veacului al XVIII-lea.

Primul a fost preocupat de meseriile şi manufacturile bucureștenilor, iar Lady Craven a admirat luxul şi frumuseţea curţii domneşti din Bucureşti .

Bucureştii, datorită poziţiei geografice, era un foarte dezvoltat centru al comerţului de tranzit. La aceasta ajuta şi statutul său politic deosebit de cel al oraşelor sud-dunărene.

Pe teritoriul capitalei Țării Românești nu aveau voie să se aşeze şi să cumpere averi imobile negustorii otomani.

Poziţia sa economică se reflecta şi în numărul mare al locuitorilor, prin care întrecea toate celelalte oraşe.

Cu o populaţie de peste 60.000 de locuitori, el întrecea Sofia, Atena, Belgrad, care nu aveau la sfârșitul anilor 1700 mai mult de 20.000 locuitori fiecare.

 

Sursa: Liviu Ștefănescu, Legăturile economice ale orașului București cu sud-estul european în a II-a jumătate a secolului al XVIII-lea

 

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA