În urma ei a rămas o operă controversată, care a stârnit nenumărate dezbateri.
În timp ce Rene Guenon considera teosofia drept una dintre cele mai periculoase greșeli făcute de mentalitatea contemporană, istoricul Theodore Roszak spune că ea a fost unul dintre cei mai originali și mai profunzi gânditori ai timpului său.
Călătoriile numeroase, legăturile cu diferiți oficiali militari britanici, dar și ruși, au alimentat zvonurile că s-ar fi aflat în slujba serviciilor secrete britanice.
Familia
Elena Petrovna Blavatschi, născută Helena von Hahn, cunoscută acum ca Madame Blavatski sau chiar desemnată simplu, cu inițialele HPB, a fost cunoscuta mai ales ca fondatoare a Teosofiei și a Societății Teosofice.
Tatăl său, de origine germană, era colonel în armata țaristă, iar mama sa, scriitoare de nuvele sub pseudonim, era înrudită cu familia imperială a Rusiei.
Fiind dintr-o familie nobiliară, Helena are mai multe guvernante, din diferite țări europene, astfel încât ajunge încă din copilărie să vorbească fluent franceza, engleza și germana, care îi vor fi extrem de folositoare în timpul călătoriilor de mai târziu.
Îndrăgește lectura încă de mică și citește multe cărți despre traditii antice, ocultism și despre societăți secrete.
La vârsta de șaptesprezece ani se mărită cu generalul Blavatsky, viceguvernator al provinciei rusești Armenia, în vârstă de 40 de ani. Căsătoria durează numai trei săptămâni, nefiind consumată.
După acest interval scurt, Helena fură un cal, cu care traversează munții și fuge la bunicul său, aflat la Tiflis, în Georgia.
Deși familia decide că cel mai potrivit ar fi să se întoarcă la părinți, ea este de altă părere și își petrece următorii zece ani (1848-1858) călătorind în cele mai diferite locuri sfinte și întâlnind derviși turci, înțelepți egipteni, pe învățatul Paulos Metamon (alături de care petrece ceva mai mult timp), vraci amerindieni, pastori mormoni, vrăjitori, asceți indieni și, în cele din urmă, pe așa-numiții Mahatmas din Tibet, membri ai unei Mari Fraternități Albe, despre care numai ea povestește.
Dintre aceștia, îi cunoaște pe Morya, mai întâi în vis, apoi și în realitate, iar mai apoi pe Maestrul Kuthumi.
Citea în „lumina astrală”
În 1858 revine în Rusia, la Pskov, unde locuia sora sa, Vera. Aceasta scrie despre puterile oculte pe care le căpătase între timp Helena. Este vorba, în primul rând, de capacitatea de a citi în „lumina astrală” și de a vedea fluxurile de gândire ale personelor vii, dar și ale celor decedate.
În anii 1863-1865 călătorește în Caucaz, unde trece prin diferite crize și experiențe mistice, printre care și dedublarea, iar între 1865 și 1873 este plasată a doua mare serie de călătorii din viața sa.
Vizitează Europa de Est și Balcanii, Egiptul și Siria (unde are contacte cu comunitatea druzilor), Italia (unde Giuseppe Mazzini o inițiază în carbonarism), apoi vizitează, pentru a doua oară, Tibetul, unde stă doi ani alături de maestrul Koot Hoomi.
Revenită în Egipt, întemeiază, împreună cu Emma Cutting (viitoarea Emma Coulomb), o societate spiritistă, urmând principiile lui Allan Kardec, un pedagog francez care dezvoltase mai multe teorii referitoare la spiritism. Helena vizitează apoi, succesiv, Ierusalim, Odessa și Paris.
America
În 1873, la vârsta de 42 de ani, se stabilește la New York. Aici se căsătorește pentru a doua oară, de data aceasta cu georgianul Michael C. Betanelly.
Nici această căsătorie nu implică însă nici afecțiune și nici relații sexuale, așa că durează numai trei ani.
În toată această perioadă, Helena nu divorțase de primul soț.
În 1878, apar la New York cele două volume ale lucrării „Isis dezvăluită”.
În timp ce New York Herald Tribune o consideră una dintre creațiile remarcabile ale secolului al XIX-lea, orientalistul Max Muller o consideră pe autoare incompetentă.
Primește, în 1877, cetățenia americană.
India
Între 1879 și 1885 Madame Blavatski întreprinde a treia serie de călătorii, împreună cu col. Olcott.
În februarie 1879, ei lansează la Bombay revista The Teosophist (Teosoful), în care este afirmată ideea unei înțelepciuni divine eterne, numită Teosofie, și a existenței unei Fraternități a Înțelepților.
În Sri Lanka, Blavatski și Olcott primesc „pancha sila” (confirmarea buddhistă în cinci precepte).
În 1882, se instalează în India, la Adyar, aproape de Madras, acest loc devenind centrul mondial al Societății Teosofice.
Acum sunt sistematizate mai multe dintre teoriile doamnei Blavatski, precum cea a celor șapte corpuri: fizic, eteric, astral, mental inferior, mental superior, buddhic și atmic.
Acuzată de escrocherie
Nici în India nu rămâne mult timp, în special deoarece este implicată în două scandaluri.
Fosta sa colaboratoare din Egipt, Emma Coulomb, o acuză de fals și de escrocherie.
În același timp, o anchetă asupra capacităților sale paranormale (citirea gândurilor, materializarea unor obiecte, primirea unor scrisori de la maeștrii tibetani etc) concluzionează că sunt fie escrocherii, fie halucinații colective.
În 1884 și 1885 călătorește prin Franța și Germania, pentru ca apoi să viziteze Egiptul și India.
Înapoi în Europa
În 1885 Doamna Blavatsky părăsește definitiv India pentru Europa. Aici, vizitează Italia, Elveția, Germania, Franța și Belgia.
Deja suferă de obezitate (are 113 kilograme), nefrită cronică și hidropizie.
Din mai 1887, se stabilește la Londra, unde întemeiază loja masonică Blavatsky Lodge și revista Lucifer.
Aici îl întâlnește pe celebrul poet William Butler Yeats, președinte al societății secrete Hermetic Golden Dawn (Zorii Aurii).
În octombrie 1888, apare și o „Secțiune esoterica” a Societății Teosofice, destinată căutătorilor mai avansați.
În următorii ani apar încă două lucrări: Cheia Teosofiei și cea mai importantă lucrare, Doctrina secretă.
Conform doamnei Blavatski, aceasta se bazează pe misterioasa Carte a lui Dzyan, despre care s-a afirmat că e doar un alt numele al Zoharului, cunoscuta operă cabalistică.
După apariția acestui din urmă volum, câștigă prietenia și sprijinul lui Annie Besant, pe care o desemnează drept succesoarea sa la conducerea Societății.
Cu Gandhi
În 1890 este vizitată de tânărul Mahatma Gandhi, care se afla în plină dezvoltare a conștiinței naționale indiene și redescoperea hinduismul tradițional. Helena îl ajută în acest sens.
Helenei îi este atribuită o relație romantică, negată însă atît de ea, cât și de familie, cu tenorul italian Agardi Metrovich, căruia se spune că i-ar fi dăruit un fiu, pe nume Yuri.
Ea a susținut întotdeauna că Agardi îi era doar un bun prieten, că fiul lui îi era foarte drag, dar că băiețelul nu era al ei.
La numai cinci ani, Yuri a murit, zdruncinându-i puternic credințele.
Helena Petrovna Blavatski a murit pe 8 mai 1891 și a fost incinerată.
Foto sus: Madame Blavatski și colonelul Olcott
