În tentativa ei de instaurare a comunismului la nivel planetar, Uniunea Sovietică a încercat, prin așa-numita campanie pacifistă, să atragă, după Al Doilea Război Mondial, tineretul către organizaţiile şi partidele de stânga.
Pe la sfârşitul veacului al XVIII-lea trăia în Viena un vestit medic „grec”, Ioan Nicolide, nobil de Pindo. Nicolide a fost aromân și, mai mult, chiar de scria greceşte, el se simţea român şi avea relaţii cu ardeleni din capitala imperiului, dovedind astfel că avea conştiinţa unităţii neamului românesc de dincoace şi dincolo de Dunăre.
Simeon Bărnuțiu nota în carnețelul său de însemnări zilnice, publicat în Anuarul Institutului de Istorie Națională din 1923 de G. Bogdan-Duică, ce i s-a întâmplat la Viena pe 9 februarie 1851:
În primele zile ale răscoalei conduse de Horia, Cloșca și Crișan apare un căpitan al răzvrătiților, față de care Horia însuși avea un mare respect.
Nathaniel Freiherr von Rothschild (foto), membru al ramurii austriece a familiei Rothschild, originară din Frankfurt, a lăsat, la moartea sa, în 1905, ca moştenire echivalentul a circa 100 de milioane de euro (110 milioane de dolari), o sumă care a devenit un fond ce oferă ajutor psihiatric persoanelor care au nevoie de o astfel de terapie.
Cafenele existau deja în Imperiul Otoman, însă au ajuns mai greu la clientela europeană.
Cel mai îndrăgit ”bis” al Concertului de Anul Nou al Filarmonicii din Viena, Marșul lui Radetsky, a avut anul acesta o versiune modificată față de ultimii 74 de ani! Puțini vor fi observat acest lucru, dar în spatele lui e un scandal uriaș!
În urmă cu o sută de ani, în Viena au locuit cinci oameni care aveau să influenţeze, fiecare în felul sau, întreg secolul al XX-lea.
Alma Mahler este una dintre femeile cele mai prospere din istorie prin numărul de soţi celebri.
Până la învățatul profesor de la Universitatea din Halle Iohann Thunmann (1746-1778), Macedoromânii erau absolut necunoscuți ca popor, desprei ei neștiind nici măcar oamenii de ștință.
Biserica Franciscanilor din Cluj (Piaţa Muzeului) şi Biserica „Sfânta Treime” de pe Alserstrasse din Viena au în comun două crucifixe „gemene” de mare valoare artistică şi cu o poveste foarte interesantă.
Viena este destinația externă preferată a românilor de 1 Decembrie.
În condițiile în care există autostradă aproape neîntreruptă între Sibiu și capitala Austriei, limba română devine cel mai frecvent auzită pe străzile vieneze, în special în zona atracțiilor istorice: Catedrala Sfântul Stefan, Primăria și Palatul Schonbrunn.
La 3 octombrie 1908, prima ediţie a celebrului ziar comunist Pravda (Adevărul) apărea la Viena.
Militarii români căzuți în bătălii date pe teritoriul Austriei au fost prăznuiți cum se cuvine.
Mihail Sturza, ajuns la domnia țării Moldovei după Regulamentul Organic, în conducerea treburilor țării a avut de îndurat multe greutăți și o opoziție dârză din partea boierilor, își începe Mihai Popescu, subdirector al Arhivelor Statului, studiul Din viața de student al lui Constantin Hurmuzachi la Viena, publicat în Revista Arhivelor 1936-1937.
Începând cu a doua jumătate a anului 1918, în condițiile în care frontul din Italia era deja rupt și monarhia austro-ungară se afla în pragul colapsului, zecile de mii de soldați români aflați în serviciul militar al imperiului se supun ordinelor lui Iuliu Maniu, sosit la Viena cu misiunea de a organiza o armată menită să asigure Transilvaniei ruperea de trecut și unirea cu Țara-Mamă
