În poemul „Ruinae Pannonicae” al umanistului sas Christian Schesaeus (1535 – 1585), în care se spune povestea evenimentelor din Ungaria şi Ardeal în timpul lui Ioan Zapolya, se pomeneşte şi despre românii care, împreună cu țiganii, formau între popoarele Transilvaniei o turmă umană lipsită de drepturi.
Tatăl autorului primei poezii în limba română, Mihail Halici, care era jurat al Caranșebeșului la mijlocul veacului al XVII-lea, nota că în 17 septembrie 1658 Caransebeșul a fost trădat păgânilor.
În urma unui dialog extraordinar cu profesorul Vasile Pușcaș am desprins câteva tușe esențiale ale istoriei românilor, aspecte, din păcate, prea puțin sau deloc cunoscute astăzi. Oare câți dintre tinerii României au auzit despre comisiile Ribbentrop-Ciano, Altenburg-Rogeri sau Hencke-Rogeri? Și câți dintre aceștia cunosc conținutul acestor rapoarte executate de germani și italieni în Transilvania în […]
Fostul președinte al UDMR, Marko Bela, a acordat un amplu interviu
portalulului de știri www.24.hu din Ungaria în care, la un moment dat spune: Ca și copil, noi, în Secuime, unde abia am întâlnit români, și desigur nu prea cunoșteam nici istoria, am sperat că odată Transilvania va reveni din nou Ungariei.
Marele scriitor a murit la 17 august 1925, la Crucea de Jos, oraşul Panciu, judeţul Vrancea. A fost înmormântat, potrivit dorinţei sale testamentare, la schitul Brazi, reînhumat ulterior în cimitirul din oraşul Panciu.
La 15 iulie 1940, Hitler trimitea o scrisoare regelui Carol al II-lea, prin care îi cerea pe un ton ultimativ să facă concesii teritoriale Ungariei şi Bulgariei, adăugând că, dacă România nu se va încadra integral în „Noua Ordine”, atunci „sfârşitul va fi mai devreme sau mai târziu, posibil chiar în foarte scurt timp, distrugerea României”.
Roland Borșa provenea dintr-o veche familie românească, originară de pe Valea Borșei din comitatul Cluj.
Imediat după marea Unire au apărut şi primele acţiuni politice ale ţiganilor din România.
În plină dezbatere despre autonomia Ținutului Secuiesc și, implicit, asupra drepturilor și libertăților minorităților, să ne întoarcem în 1918 și să vedem cum stăteau cu acestea românii din Transilvania aflată în Austro- Ungaria.
A absolvit Seminarul romano-catolic din Sibiu, după care a urmat Seminarul Pedagogic şi Teologic de pe lângă Episcopia Ortodoxă.
În anul 1906, românii maramureşeni au luat parte la reînhumarea Principelui Francisc Rákóczi la Kassa Mai (foto), alături de care luptaseră înainte cu 200 de ani.
În 1926 apărea, la Iași, lucrearea lui N. C. Bejenaru „Ştefan Tomşa II (1611—1616 şi 1621—1623) şi rivalitatea turco-polonă pentru Moldova”.
August Ludwig von Schlözer (1735-1809) era pe la sfârşitul secolului
al XVIII-lea unul dintre cei mai apreciaţi istoriografi şi publicişti din Europa.
La 4 iulie 1918, când se afla la Roma, scria lui Vasile Stoica, atașat la Legaţia Română din Washington:
A început să scrie versuri de la o vârstă fragedă. Adolescent fiind, a umplut paginile caietelor sale cu poezii de la lirism la satiră, de la fervoare romantică la rime de cabaret.
Mihai Viteazul a convocat, ca stăpân al Transilvaniei, patru diete. Două la Alba Iulia, una la Brașov și alta la Sebeș. Ultima, care trebuia să aibă loc pe 1 septembrie 1600, nu s-a mai ținut deoarece nobilimea răsculată s-a dus la Turda pentru a pregăti bătălia de la Mirăslău.
La 13 martie 1741, Iosif al II-lea (născut Joseph Benedikt August Johann Anton Michael Adam în Casa de Habsburg-Lothringen) vedea lumina zilei la Viena, oraşul care avea să-l dăruiască lumii pe viitorul împărat al Sfântului Imperiu Roman între anii 1765-1790. Fiind primul fiu al împărătesei Maria Terezia și al împăratului Francisc I, acesta avea să […]
Astăzi, 23 februarie 2020, se împlinesc 101 de ani de la trecerea la Domnul a marelui om politic George Pop de Băsești (1835-1919) – lider al mișcării memorandiste din Transilvania, președinte al Partidului Național Român și președintele Marii Adunări Naționale de la Alba.
La 150 de ani de la moartea marelui filantrop Emanoil Gojdu, acesta va fi pomenit, duminică, în toate bisericile Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului, după cum a lăsat prin testament.
Armenii s-au așezat în Transilvania, după cronicarii unguri, între anii 972 și 975, dobândind importante privilegii de la regele Ungariei, iar peste 1000 de ani, pe 8 februarie 1990, era înfiinţată Uniunea Armenilor din România, prin Decizia Judecătorească 156/1990, la Judecătoria sector 1 Bucureşti, ca organizaţie obştească ce are ca scop apărarea şi promovarea intereselor comunităţii armene.
Institutul de Istorie Naţională din Cluj se înființa pe 1 februarie 1920, fondator fiind Regele Ferdinand Întregitorul.
Primul mare miting post epoca Ceaușescu pentru democrație adevărată, organizat la inițiativa lui Corneliu Coposu de către cele trei partide istorice, PNȚCD, PNL și PSDR, s-a desfășurat acum 30 de ani, pe 28 ianuarie 1990.
A fost unul dintre cei care, înaintea primului război mondial, au organizat și construit rezistența economică a românilor din Transilvania, pregătind terenul pentru marea unire.
Familiile de aromâni Gojdu și Mocioni, care au făcut avere la Budapesta în secolul al XVIII-lea, sunt printre puținele care, după ce au făcut mari bogății în Ungaria, s-au păstrat ca români, au lucrat pentru interesele naționale românești și și-au sacrificat banii pentru apărarea acestor interese.
Românii de la nordul Dunării aveau la venirea maghiarilor o organizație străveche sub voievozi și cneji și un regim propriu: dreptul românesc obișnuielnic.
La începutul anului 1860, Alexandru Papiu-Ilarian întocmeşte, pentru uzul principelui Alexandru Ioan Cuza, un „Memorand despre raporturile Românilor cu Nemţii, cu Slavii, cu Ungurii, în timp de pace şi în cazul unei revoluţiuni în răsăritul Europei”, în care trasează liniile generale ce trebuiau să fie urmate în politica externă şi internă a Principatelor Unite.
Agenția de presă maghiară MTI anunță că marți, 18 iunie, Parlamentul ungar a votat ca 2020 să fie Anul Solidarității Naționale, fiind anul în care se împlinește centenarul de la semnarea Tratatului de la Trianon.
Tratatul de pace încheiat cu Ungaria de puterile învingătoare din Primul Război Mondial a fost semnat la 4 iunie 1920. Este actul istoric prin care Transilvania a revenit României.
În 1744, un nobil ungur, Ștefan Daniel, înainta un memoriu Dietei din Sibiu în care atrăgea atenția asupra situației precare a locuitorilor din Transilvania, situație pe care el o atribuia administrației defectuoase.
1860, octombrie 8/20– Diploma împăratului Francisc Iosif I, prin care Transilvania devine stat autonom în cadrul imperiului. Se reinstituie guvernarea civilă. Au loc mai multe consfătuiri ale românilor la Brașov, Sibiu și Timișoara în scopul promovării revendicărilor naționale.
