În plin proces de comunizare a României, Nicolae Ceauşescu a jucat un rol important în absorbirea Partidului Social-Democrat din România de către Partidul Comunist din România, iar una dintre martorele acelei permutări politice a fost ziarista Elena Gugian, membră a Uniunii Tineretului Social Democrat (UTS). Într-un interviu păstrat în arhiva Rador, Elena Gugian a povestit […]
Scriitoarea și istorica franceză Françoise Thom a fost cea care a folosit pentru prima dată sintagma „Limba de lemn”, în lucrarea sa intitulată „La langue de bois”, publicată în 1987.
Anul 1965 a adus modificări substanţiale în evoluţia regimului Partidului Comunist Român, dar şi un nou lider, Nicolae Ceauşescu, care avea să-şi impună propriul stil la conducerea ţării. Liderul comunismului românesc, Gheorghe Gheorghiu-Dej decedase la 19 martie 1965, iar la 22 martie 1965, Nicolae Ceauşescu era ales secretar general în plenara C.C. al P.M.R. Ulterior, […]
Secera şi ciocanul! Un nume de ziar în ton cu epoca în care i-a apărut şi primul număr într-o zi de 25 martie 1951, la Piteşti, numele penitenciarului şi experimentului care a distrus şi dezumanizat elitele României. Încă de la începuturile sale, ziarul „Secera şi ciocanul” a fost organ al Comitetului regional al Partidului Muncitoresc […]
Ministerul Afacerilor Interne – Serviciul C transmitea pe 22 octombrie 1954 către CC al PMR un dosar „strict secret” care conţinea un memoriu adresat de Dr. Petru Groza lui Iuliu Maniu în februarie 1938 şi cinci fotografii.
Manole Bivol, fostul primar al oraşului Piteşti, a fost unul dintre oamenii care în 1982 a atras atenţia greilor din Partidul Comunist Român (PCR) şi implicit pe cea a liderului Nicolae Ceauşescu. La acea vreme el a atins vârful carierei politice şi a fost numit primar al oraşului Piteşti, rol în care a organizat foarte […]
Cu toate că lui Nicolae Ceauşescu îi plăceau muzica populară şi muzica lăutărească, în 1970 a fost un moment când Geniul Carpaţilor i-a înfierat cu mânie proletară pe lăutari. În prim-plan apare cazul artiştilor de la orchestra Doina Argeşului, înfiinţată în anul 1955 în scopul promovării şi valorificării folclorului autentic argeşean. Totuşi, la 5 ani […]
La 24 noiembrie 1989, agenţia de presă United Press International (UPI) realiza un reportaj despre atmosfera de la finalul celui de-al XIV-lea Congres al PCR, care avea să fie şi ultimul al formaţiunii, dar şi pentru Elena şi Nicolae Ceauşescu. Început la 20 noiembrie 1989 şi încheiat după 4 zile, evenimentul se termina cu realegerea […]
La 24 noiembrie 1989, agenţia de presă United Press International (UPI) realiza un reportaj despre atmosfera de la finalul celui de-al XIV-lea Congres al PCR, care avea să fie şi ultimul al formaţiunii, dar şi pentru Elena şi Nicolae Ceauşescu. Început la 20 noiembrie 1989 şi încheiat după 4 zile, evenimentul se termina cu realegerea […]
Înainte de 1989, luna ianuarie era dedicată unei sărbători duble. Erau zilele de naștere ale lui Nicolae și Elena Ceaușescu. Ziarele epocii erau pline de elogii și telegrame de felicitare.
La 17 decembrie 1985, cu 4 ani înainte de Revoluţie, Los Angeles Times îi dedica un amplu material lui Nicolae Ceauşescu, cu privire la obsesia acestuia numită „sistematizarea” zonelor rurale. Jurnalistul american Robert Gillette, corespondentul Los Angeles Times la Moscova din 1984 până în 1987, relata pe larg despre rana pe care regimul comunist o […]
Membră în Biroul Politic al CC al PCR, Vanda Nicolschi era exclusă din PCR în toamna lui 1937, împreună cu Nicolae Goldenberg şi Sain Solomon, pentru grave geşeli politico-organizatorice şi conspirative, nesesizând că grupul format din soţul ei, Dori Goldstein, Lenuţa Filipovici şi Marcel Pauker, care îi era amant, ducea o activitate duşmănoasă partidului.
Spre finalul anului 1985, jurnaliştii cotidianului The New York Times publicau un text despre starea de sănătate tot mai precară a preşedintelui Republicii Socialiste România (RSR), Nicolae Ceauşescu. Informaţiile erau culese din interiorul cercurilor diplomatice de la Bucureşti şi indicau faptul că liderul Partidului Comunist Român (PCR) începuse panta descendentă, motiv pentru care trebuia să […]
Ziarista Simona Vărzaru scria despre Salonul Republican de Grafică Satirică pentru Tineret Costinești – 1986 scoțând în evidență umorul de care dăduse dovadă juriul.
Organul de presă al CC al PCR, „Scânteia”, relata, la 14 mai 1970, că în urma „inundaţiilor şi precipitaţiilor abundente din ultimele zile, circulaţia rutieră şi feroviară a suferit perturbări în unele zone ale ţării”, precizând:
În anii regimului Ceaușescu, când despre rasism și corectitudine politică nu se auzise în Republica Socialistă România, una dintre distracțiile românilor era să citească, în organul de presă al CC al PCR „Scânteia”, despre cum se întorcea în țară, din vizitele în străinătate, mult iubitul tovarăș Gheorghe Cioară.
În septembrie 1986, New York Times îl trimitea pentru a doua oară în România pe jurnalistul David Binder. La aproape două decenii după ce fusese expulzat de regim în urma unui articol în care sugera că Nicolae Ceauşescu nu era prea popular în mediul rural, americanul revenea pe plaiurile mioritice. Experienţa de corespondent în zona […]
Jurnalistul David Binder realiza în 1986 un interviu de colecţie cu preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. În arhiva New York Times regăsim una dintre întrebările care i-au trezit emoţii puternice dictatorului. Se întâmpla la Comitetul Central, la întâlnirea dintre jurnalistul american şi Ceauşescu. Întrebările fuseseră stabilite dinainte şi nu puteau oferi vreo surpriză din […]
Marcu Petre Pandrea, cumnatul lui Lucreţiu Pătrăşcanu, a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică pe baza declaraţiilor unor martori mincinoşi recrutaţi dintre legionarii şi infractorii de drept comun aflaţi în puşcării, concluziona în 1968 Comisia de partid care verifica arestările şi condamnările activiştilor în perioada lui Gheorghe Gheorghiu Dej.
Elena Ceaușescu nu putea s-o suporte pe frumoasa actriță Violeta Andrei, soția ministrului de externe Ștefan Andrei, care în cartea sa „Jurnal de închisoare” scria:
Primul secretar general al PCR, între anii 1921 și 1924, Gheorghe (Ghiță) Cristescu Plăpumarul, îl înjura, în 1968, în public pe Gheorghiu-Dej, care-l trimisese ca deținut la canalul Dunărea-Marea Neagră, dar în Ceausescu credea atunci, sperând să realizeze la București ce nu reușise Dubcek la Praga.
Tovarăşul Marin Guţă a fost prim-secretar PCR al oraşului Caracal din 1971 până în 1979, ceea ce la vremea aceea era echivalentul primarului.
Autorul volumului Cinci ani la Cotroceni, Iosif Boda a fost un tovarăș de bază al regimului comunist. În decembrie 1978 era propus să fie numit director adjunct la Institutul de Științe Politice și Studierea Problemei Naționale, iar Secția Cadre a CC al PCR considera că este corespunzător pentru funcția propusă.
În vara lui 1966, Gheorghe Ibănescu absolvea Şcoala superioară de partid de pe lângă CC al PCUS, unde fusese trimis cu trei ani înainte, iar partidul îi căuta un post potrivit cu noile competenţe pe care le dobândise la Moscova.
Secţia de Cadre a CC al PCR, sub semnătura lui Gheorghe Pană (foto), care avea să fie pus prim-secretar al Bucureştilor din 1981 până în 1985 , îşi dădea pe 8 februarie 1972 acordul pentru prelungirea mandatului tovarăşului Romulus Arion la Organizaţia Mondială a Sănătăţii , în ciuda faptului că soacra acestuia fusese exclusă din PCR pentru că-şi pierduse carnetul de partid.
Comuna Ciorăşti dădea, în 1971, conducerii judeţene a partidului comunist un fiu al locului, şi nu pe oricine, ci pe însuşi preşedintele Cooperativei Agricole de Producţie, tovarăşul Coman Ion.
Trei dintre viitorii conducători ai României comuniste erau predaţi, în iunie 1934, de poliţie, în stare de arest, primului comisar regal al Consiliului de Război al Corpului II Armată-Bucureşti. Era vorba de lăcătuşul Constantin Pârvulescu, tipograful Teohari Georgescu şi croitorul Vasile Vâlcu (foto), care la acea vreme aveau meserii onorabile.
Vasile Luca spunea, la un interogatoriu din 13 martie 1954, că a fost conşient că punerea bazei unei grupări fracţioniste în partidul comunist, împreună cu Ana Pauker şi Teohari Georgescu, era o crimă:
Agafie Niculae, după ce s-a întors de pe frontul antihitlerist, în 1945 a pătruns în PCR, iar în 1948, din lipsa de vigilenţă a tovarăşilor, a fost numit secretar al organizaţiei de bază.
Contabilul Nicolae Ceauşescu, născut în 1913 la Piatra Neamţ, s-a înscris în Partidul Comunist Român, plin de speranţe de mărire, în 1947, dar norocul i-a surâs doar până în postul Crăciunului din 1949, pe 19 decembrie fiind exclus de către comisia de verificare nr.19. Că era tiz cu ilegalistul din Scorniceşti nu l-a ajutat cu nimic, după cum se va vedea în continuare.
