Într-un interviu păstrat în arhiva Rador, Elena Gugian a povestit ce impresie i-au lăsat întâlnirile cu cel despre care nimeni nu intuia că peste 17 ani va deveni liderul României. Sursa citată notează că în iunie 1948, la 5 luni după ce Nicolae Ceauşescu se căsătorea cu Elena Petrescu la Bucureşti, „a avut loc la Ateneul Român congresul ce a unit cele două partide de stânga existente în România – Partidul Social Democrat și Partidul Comunist Român – într-un unic Partid Muncitoresc Român”.
Liderul comunist Gheorghe Gheorgiu-Dej avea dispoziţii clare pentru membrii din conducerea PCR. Misiunea lor era să organizeze și să susțină „o campanie de convingere a membrilor de rând de oportunitatea unificării cu PSD și creării unui partid unic”.
În cele din urmă, membrii PSD au fost forțați să accepte unificarea, iar cei care s-au opus au fost fie îndepărtați, fie închiși. Elena Gugian şi-a amintit că primele discuții despre unificarea celor două formaţiuni au fost purtate de organizațiile de tineret.
Nicolae Ceauşescu, delegatul tinerilor comuniști
Portret Nicolae Ceauşescu (1939) Cota: 3/1939
Trebuia să se hotărască soarta patrimoniului PSD și modalitatea fuziunii unor filiale, iar unul dintre cei care se ocupau de acest aspect era chiar Nicolae Ceauşescu. Mai corect spus, el era doar mesagerul. Delegatul tinerilor comuniști. Contrar spiritului tovărăşesc şi socialist, nu au existat negocieri. Beneficiind de prezenţa Armatei Roşii în România, comuniștii și-au impus brutal punctul de vedere.
„În ce priveşte procesul de unificare: el a început întâi cu organizaţia de tineret, a continuat cu organizaţia de femei şi, pe urmă, cu partidul. Şi am să vă povestesc ceva. Am asistat, în calitate de gazetară, la discuţiile purtate de cele două organizaţii de tineret privind unificarea.
Discuţiile s-au purtat la sediul UTS din Bulevardul Regina Maria, numărul 46, parcă. La etaj. Persoana desemnată de organizaţia de tineret comunistă să poarte discuţii cu conducerea UTS a fost Nicolae Ceauşescu.
Nicolae Ceauşescu venea la fiecare din aceste întâlniri cu un text învăţat pe dinafară, pe care îl debita de la A la Z, după care urmau, firesc, nişte lămuriri. Nu răspundea la întrebări, nu dădea lămuriri, lua da capo al fine textul pe care-l debita din nou.
Ceauşescu venea la întâlniri cu un text învăţat pe dinafară
Portret Petrescu Elena (1939) Cota: 4/1939
Dacă pe parcurs Anton Manea, secretarul general al UTS, îl întrerupea şi spunea: «Tovarăşe Ceauşescu, în chestiunea asta nu credeţi că ar trebui cutare, cutare, cutare?» Nicolae Ceauşescu nu răspundea, o lua de la început, fără să omită nicio virgulă. Îţi venea ori să-l arunci pe geam, ori să te arunci tu pe geam.
Aşa s-au purtat discuţiile preliminare privind unificarea organizaţiilor de tineret. Discuţiile… Au fost mai mult un monolog. Absolut monolog! Jocurile erau făcute şi noi, săracii de noi, credeam că mai putem salva ceva. Şi n-am mai putut salva nimic. Am încercat să negociem aspecte tehnice… de organizare, sedii, dar a fost imposibil de întreţinut un dialog.
Eu am asistat o dată sau de două ori la aceste discuţii. Ceaușescu venea de obicei singur. Nu se purta cu el un dialog, nici înainte, nici după întâlnire. Era imposibil! Nu ştiu ce avea. Probabil avea nişte lapsusuri în cultura lui atât de mari, încât nu era capabil de dialog. El nu ştia decât să înveţe pe de rost un text şi să-l debiteze. O făcea absolut mecanic! Dar probabil că ăsta era mandatul! Noi am crezut că putem obţine un dialog (cu el). Nu a fost posibil”, a dezvăluit Elena Gugian, conform rador.ro.
Fototeca online a comunismului românesc. Cota: 3/1948
explicaţie foto: Bucureşti, aprilie 1948. Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului provizoriu al Marii Adunări Naţionale, în timpul discutării şi votării Constituţiei. (aprilie 1948)
