Cu toate că lui Nicolae Ceauşescu îi plăceau muzica populară şi muzica lăutărească, în 1970 a fost un moment când Geniul Carpaţilor i-a înfierat cu mânie proletară pe lăutari.
În prim-plan apare cazul artiştilor de la orchestra Doina Argeşului, înfiinţată în anul 1955 în scopul promovării şi valorificării folclorului autentic argeşean. Totuşi, la 5 ani de la preluarea puterii, angajaţii acesteia nu au scăpat de prigoana comunistă.
„Printr-un ordin semnat de Nicolae Ceauşescu în 1970, s-a trecut la restrângerea activităţii prin disponibilizări de personal pe motiv că artiştii consumau prea mulţi bani de la bugetul de stat, iar prestaţiile nu erau pe măsură”, arată jurnaliştii de la universulargesean.ro. Nu doar orchestra Doina Argeşului a fost vizată de teribila pornire a lui Ceauşescu.
Ceauşescu le-a impus reguli clare artiştilor
Încă 35 de ansambluri populare din toată ţara au avut de suferit din cauza acelei măsuri şi în cele din urmă au fost nevoite să-şi restrângă activitatea. Regimul comunist le fixase şi lor „cotă”: nu mai mult de 20 de angajaţi.
„Ansamblurile mari au ajuns în situaţia de a se îndepărta de rosturile iniţiale, prezentând într-un mod adeseori denaturat frumuseţea şi autenticitatea creaţiei populare”, susţineau mai-marii din PCR care răspundeau de culturalizarea ţării.
Ceauşescu nu ajunsese întâmplător la acele decizii. În primăvara lui 1970, dictatorul a fost înştiinţat de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă că se cheltuiesc foarte mulţi bani pentru întreţinerea ansamblurilor şi formaţiilor de dans popular din ţară.
38.000.000 lei, pierderile comuniştilor
Raportul arăta că existau 10 ansambluri profesioniste de cântece şi dansuri, dar şi 18 orchestre de muzică populară. În acestea activau 2.293 de salariaţi, dar problema nu era neapărat legată de numărul lor, ci de pierderile financiare pe care aceştia le provocau.
Încasările erau prea mici la spectacole, iar PCR trebuia să pompeze subvenţii mari şi astfel s-a ajuns la concluzia că pierderile anuale cu ansamblurile şi formaţiile populare erau de 38.000.000 lei. „În activitatea ansamblurilor şi orchestrelor populare se manifestă în prezent o stare de lucruri necorespunzătoare, atât în ce priveşte conţinutul activităţii, cât şi organizarea şi funcţionarea lor.
(…) Sunt tot mai frecvente manifestările de şablonizare şi lăutărism în aranjamentele muzicale, de stilizare manieristă excesivă a dansurilor şi costumelor populare, programele devenind uneori monotone, uniforme, alteori căpătând un caracter operetistic”, erau observaţiile din raportul înaintat lui Ceauşescu.
Chiar scăzuse calitatea actului artistic?
„Repertoriul este foarte rar împrospătat, iar calitatea interpretărilor este serios afectată de nivelul scăzut de pregătire al componenţilor acestor formaţii, dintre care majoritatea au fost profesionalizaţi în pripă, ajungând să nu mai fie nici artişti amatori autentici”, se mai arăta în raportul trimis pe masa lui Ceauşescu pentru aprobare. Liderul Republicii Socialiste România a fost convins de informaţii primite şi a acţionat în consecinţă.
În 35 de judeţe, printre care s-a numărat şi Argeşul, a funcţionat doar câte o formaţie restrânsă compusă din maximum 20 de persoane. S-a precizat că respectivele formaţii aveau nevoie de un nucleu profesionist, în jurul căruia să se poată dezvolta activitatea formaţilor de amatori. Astfel, de la Doina Argeşului au fost daţi afară 11 salariaţi, iar cei 20 care au mai rămas au fost trecuţi în custodia Teatrului din Piteşti.
Ceilalţi artişti au fost reorientaţi către alte sectoare de activitate cultural-artistică sau în alte munci corespunzător profesiei lor de bază, aşa după cum se menţionează în raportul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă din anul 1970, citat de universulargesean.ro.
explicaţie foto: artiştii din orchestra Doina Argeşului
