Mihai Oţet, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, care a reuşit să blocheze un tren hitlerist plin cu muniţie şi armament greu, care constituia un grav pericol pentru România, şi inginerul Arion Iancu, care a susţinut în faţa organelor de partid, în 1968, înfiinţarea judeţului Brăila.
Răspunzând chemării patriotice adresată de Partidul Comunist Român
Directorul Arhivelor Statului Filiala Brăila, Nicolae Mocioiu, a publicat în „Analele Brăilei” în 1977 şi 1980 două articole despre actul patriotic săvârşit de şeful Gării Brăila, Mihai Oţet, la 23 august 1944.
„Răspunzând chemării patriotice adresată de Partidul Comunist Român poporului pentru izgonirea fasciştilor, muncitorii brăileni au trecut imediat la acţiune constituind gărzi patriotice.
Între timp, oraşul Galaţi era în flăcări, ca urmare a bombardamentului la care fusese supus.
Către Brăila a fost dirijat un tren hitlerist cu muniţii şi armament greu, care constituia un grav pericol.
Un act patriotic a fost săvârşit în acele zile de către şeful staţiei CFR Brăila, care, ajutat de personalul din subordine, a produs deraierea unui tren de marfă, pentru a bloca trecerea trenului blindat care venea din direcţia Galaţi.
După deraiere, s-a semnalizat oprirea trenului şi, cu toată insistenţa comandantului trenului cu armament, garnitura a trebuit să fie manevrată înapoi”, a scris Nicolae Mocioiu.
În faţa organelor de partid
În ceea ce priveşte fapta de curaj a inginerului CFR Arion Iancu, aceasta s-a petrecut în anul 1968, cu ocazia discuţiilor organizate în sala teatrului, în faţa organelor de partid, privind noua organizare teritorială, respectiv desfiinţarea regiunilor şi înfiinţarea judeţelor.
„Cu această ocazie participa din partea Comitetului Central PCR Virgil Trofin şi primul secretar al regiunii Galaţi, Constantin Dăscălescu. Apăruse deja o schiţă a noilor judeţe şi Brăila nu figura să se înfiinţeze ca judeţ.
Ea era prevăzută să rămână în continuare în cadrul noului judeţ Galaţi. Atunci şeful de gară cu mare curaj s-a ridicat şi a afirmat că ar fi o mare nedreptate adusă oraşului, fiindcă Brăila a fost înainte vreme totdeauna judeţ independent.
După dânsul s-au înscris şi alţi vorbitori, care au susţinut cu date istorice că Brăila a fost judeţ.
În urma acestei şedinţe, la nivelul Comitetului Central PCR s-a stabilit ca Brăila să fie judeţ.
De ce am afirmat că intervenţia sa a fost de mare curaj?
Un fost coleg de liceu al dânsului (colonel de securitate ce-l însoţise pe primul secretar Constantin Dăscălescu), după înfiinţarea judeţului Brăila a revenit în judeţul nostru şi, la o întâlnire cu inginerul Arion, i-a spus că imediat după şedinţa de la teatru îi dăduse dispoziţie ca, dacă Brăila va rămâne în cadrul judeţului Galaţi, lui Arion să-i însceneze un flagrant de mită şi să îl bage în puşcărie”, relatează Silvestru Moldoveanu în cartea „Începuturi şi evoluţii – Gara Brăila şi Opinia unui fost salariat”, citată de Agerpres.
