kogălniceanu

FREE
 

Vă mai amintiți fabula „Racul, broasca şi ştiuca”? Dacă nu, iat-o:

FREE
 

Primul curs de istorie națională a românilor a fost inaugurat, la Academia Mihăileană din Iași, de Mihail Kogălniceanu pe 24 noiembrie 1843.

FREE
 

A fost o instituţie de învăţământ cu dublu caracter – preuniversitar şi universitar – şi totodată instituţia de învăţământ de nivelul cel mai înalt care a funcţionat în Principate până în 1860.

FREE
 

În cartea „Monarchs I have met”, apărută la Londra în 1887, W. Beatty-Kingston vorbește despre Cuza-Vodă pe care l-a întâlnit la București în 1865.

FREE
 

Ajuns la Luneville, unde urma să stea trei ani la colegiu, Mihail Kogălniceanu îi scria tatălui său că, dacă spătarul Alecsandri va veni cu adevărat în Franța, să stăruiască pe lângă dânsul să-l ia și pe el la aris, căci, scrie el, „multa aș dori ca să văd și eu acest oraș minunea minunilor”.

FREE
 

Dispunând în mod firesc de o viziune de ansamblu asupra situaţiei generale din ţară, Capitala a putut avea cu mult mai devreme ca alte oraşe presentimentul deznodământului din primăvara anului 1907, spunea Matei Ionescu în comunicare „Bucureștii în timpul răscoalelor țărănești din 1907”, din care cităm în continuare:

FREE
 

În 1853 apăreau, la Iași, două traduceri ale „Colibei unchiului Tom”, romanul scriitoarei americane Harriet Beecher Stowe, care fusese publicat cu doar un an înainte.

FREE
 

În 1913, în Convorbiri literare, N. Cartojan publica o monografie despre Mihail Kogălniceanu, care cuprindea și capitolul Kogălniceanu la Luneville, localitate din Franța în care premierul Independenței a făcut colegiul. Astăzi preluăm pasajul plecării la studii:

FREE
 

Primul curs de istorie națională a românilor a fost inaugurat, la Academia Mihăileană din Iași, de Mihail Kogălniceanu pe 24 noiembrie 1843.

FREE
 

Revista Arhiva Românească din 1939 publica O scrisoare despre Ioan Roată, adresată la 24 ianuarie din Focșani de către prefectul județului Putna, M.G. Flondor, ministrului de Interne, Mihail Kogălniceanu, în care se spunea:

FREE
 

Tată lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, Alexandru Hașdeu, era urmașul uni neam de boieri cu atitudini politice hotărâte și cu preocupări cărturărești aprciabile, scrie Aurel Sacerdoțeanu într-un studiu publicat în Revista Arhivelor din 1942.

FREE
 

Directorul Școlii Reale din Poznan, W. Brennecke, trece prin Principatele Române la 1868 și, apoi, publică la Hanovra, în 1870, o cărticică despre „țerile de la Dunărea-de-jos și Constantinopolul”.

FREE
 

După contopirea Principatelor Unite într-un stat unitar, prin votul adunării din 24 ianuarie 1862, cu un singur guvern, un singur parlament și o singură capitală, după ce avea un singur Domn, Mihail Kogălniceanu era totuși indispus de unele nepotriviri: se mai întrebuința numele de Principatele Unite, în loc de România, stema țării și culorile drapelului național nu erau fixate, se continua publicarea a două monitoare oficiale și se mențineau posturile de jandarmi de la vechea frontieră dintre principate.

FREE
 

Din păcate, tot mai puțină lume mai știe că pe 9 mai 1877 România și-a proclamat pentru prima oară independența și, dacă astăzi suntem un stat suveran, o parte din merite sunt legate și de această dată.

PREMIUM
 

Preambulul diplomatic al acestui moment este multa mai vast, dar un moment important s-a consumat la 29 septembrie/11 octombrie 1876 când reprezentanţii guvernului român (Ion C. Brătianu–președintele Consiliului de Miniștri, și col. Gh. Slăniceanu (ministru de război) au avut la Livadia, în Crimeea, o discuţie cu ţarul Aleksandru al II-lea, cancelarul Al. M. Gorceakov și cu Miliutin, ministrul de Război, privind o eventuală trecere a trupelor ruse prin România în cazul unui război ruso- turc.



Registration

Forgotten Password?