Online

Închiderea cursului de istoria românilor al lui Kogălniceanu la ordinul consulului rus

 Cătălin Pena
Închiderea cursului de istoria românilor al lui Kogălniceanu la ordinul consulului rus

Primul curs de istorie națională a românilor a fost inaugurat, la Academia Mihăileană din Iași, de Mihail Kogălniceanu pe 24 noiembrie 1843.

În clasicul „Cuvânt” de deschidere, publicistul și istoricul de doar 26 de ani scotea în evidență necesitatea, din punct de vedere politic, a cunoașterii trecutului nostru: „Trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar și pentru ocrotirea drepturilor noastre împotriva națiilor streine. Neavând istorie, fiecare popor dușman ne-ar putea zice cuvintele d-lui Aaron: Începutul ce ai este necunoscut, numele ce porți nu este al tău, nici pământul pe care locuești. Soarta ta așa au fost, ca să fii tot după cum ești, leapădă-te de începutul tău, schimbă-ți numele sau primește pe acesta ce ți-l dau eu, ridică-te și du-te de pe pământul pe care locuești, căci nu este al tău și nu te mai munci în zadar, căci nu poți fi mai bine decât ești.

 

Și în adevăr, toate aceste cuvinte ni s-au zis de către streini: începutul ni s-a tăgăduit, numele ni s-au prefăcut, pământul ni s-au sfâșiat, drepturile ni s-au călcat, numai pentru că n-am avut pe ce să ne întemeiem și să ne apărăm dreptățile”.

 

Kogălniceanu mai spunea: „Eu privesc ca patrie a mea toată acea întindere de loc unde se vorbește românește și ca istorie națională istoria Moldovei întregi, înainte de sfâșierea ei, a Valahiei și a fraților din Transilvania. Această istorie e obiectul cursului meu”.

 

Alexandru Lapedatu arăta, în 1921, că împrejurările în care Kogălniceanu își ținea cursul erau din cele mai grele: „Protectoratul rusesc degenerase – după chiar expresia lui Kogălniceanu – în adevărat proconsulat”. Academia Mihăileană era controlată direct de către reprezentanții țarului, care cenzurau și puținele publicații care apăreau.

 

Kogălniceanu care era conșient de astea, a ținut să precizeze că se va sili să spună totdeauna adevărul, iar când nu-l va putea spune, va tăcea „și dumneavoastră veți înțelege pentru ce”.

 

Nu au trecut decât câteva săptămâni până când consulul rus de la Iași, considerând că e periculos pentru Puterile protectoare cursul, la care după mărturia lui Ion Ghica, amfiteatrul Academiei Mihăilene era arhiplin, i-a cerut imperativ domnitorului să-l închidă. Ceea ce s-a și întâmplat.

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric