Online

Motivul mutării tânărului Kogălniceanu și beizadelelor de la Luneviile la Berlin

 Cătălin Pena
Motivul mutării tânărului Kogălniceanu și beizadelelor de la Luneviile la Berlin

Ajuns la Luneville, unde urma să stea trei ani la colegiu, Mihail Kogălniceanu îi scria tatălui său că, dacă spătarul Alecsandri va veni cu adevărat în Franța, să stăruiască pe lângă dânsul să-l ia și pe el la paris, căci, scrie el, „multa aș dori ca să văd și eu acest oraș minunea minunilor”.

Kogălniceau voia să poată urma la Paris „cursul legilor”. Dar această zi mult așteptată n-a sosit. Într-o bună dimineață – ne spune el într-o schiță autobiografică, un ziar francez publica senzaționala știre că Domnul Moldovei a trimis la studii în Franța pe fii săi împreună cu 200 de tineri moldoveni. Știrea trece fără control din ziar în ziar, însoțită de comentarii elogioase la adresa Principelui, care s-ar fi străduit astel să transplateze cultura franceză la gurile Dunării. Senzaționala dezvăluire a deșteptat atenția provoslavnicei împărății protectoare asupra primejdiei pe care o aducea afluența tinerimii moldovene în școlile Franței, cuibarul ideilor revoluționare, și atunci, Vodă Sturdza, după dispozițiile cabinetului imperial – cum mărturisește el însuși – se vede nevoit să retragă copiii din Franța, spre a-i trimite în Germania.

 

La 9 august 1835, sosea din Moldova profesorul Tissot, care aducea la cunoștința miceii colonii românești că, din porunca Domnului Sturdza, trebuia să purceadă numaidecât din Luneville. Copiii își fac în grabă bagajele, Kogălniceanu își expediază o mare parte din cărți în țară și a doua zi pornesc cu diligeanța, fără să li se spună precis încotro. Trecând prin Strasbourg, Karshrue, Frankfurt pe Main, Lipsca, copiii ajung, după 10 zile, la Berlin, unde sunt instalați într-o casă particulară. Era în ziua de 21 august, aniversarea regelui Frederich Wilhelm III, iar întreg orașul se revoltase, fiindcă poliția interzisese prăznuirea aniversării cu focuri de artificii. Abia după trei zile, garnizoana orașului izbutește să potolească furia poporului. În Germania, începuse să prindă ideile democratice și liberale, de care se temea Rusia țaristă, când ceruse strămutarea copiilor din Franța.

 

În Berlin, copiii au fost puși sub protecția consilierului intim regal doctor Hufeland. Fiica lui, Elisabeta, era măritată cu Alexandru Sturdza din Basarabia, consiler privat al Țarului și vărul Domnitorului Mihai Sturdza. Doctorul Hufeland avea 73 de ani și era celebru. Trăise în cercul lui Goethe, Schiller și al prietenilor lor. Era profesor de de patologie specială și terapie la Universitatea Berlin.Prin stăruințele doctorului Hufeland, copiii au fost mutați în casa pastorului Souchon, parohul bisericii reformate Louisenstadt a coloniei franceze. Locuința se afla în inima Berlinului pe Monbijouplatz nr.10.

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric