La 22 septembrie 1980, Saddam Hussein lansa o invazie la scară largă asupra Iranului, sperând să valorifice instabilitatea Iranului, pe fondul Revoluției Islamice.
Pe 4 noiembrie 1979, în plină revoluție islamică, în jur de 400 de studenți iranieni se îndreaptă spre ambasada SUA din Teheran, cerând extrădarea Șahului, care fugise în America la începutul anului.
După declaraţia unilaterală a Washingtonului privind restabilirea sancţiunilor Naţiunilor Unite împotriva Teheranului, Iranul a îndemnat duminică ţările lumii să reacţioneze „cu o singură voce” împotriva „acţiunilor iresponsabile” ale SUA.
Iranul a anunţat execuţia luptătorului de greco-romane Navid Afkari, care a fost condamnat la moarte pentru înjunghierea unui agent de securitate în timpul protestelor antiguvernamentale din 2018.
Iranul islamic nu încetează să provoace lumea liberă. Marina iraniană a desfăşurat vineri un submarin şi a testat o rachetă de croazieră, în a doua zi de manevre la scară mare în Golful Oman, între Strâmtoarea Ormuz şi Oceanul Indian, zonă strategică pe unde se deplasează numeroase nave militare.
După succesul revoluției islamice în Iran, ayatollahul Khomeiny (foto) a definit trăsăturile unei diplomații islamice, care, prin unele din așteptările și trăsăturile sale, reconstituie relațiile internaționale după modul în care procedase regimul sovietic după 1917, dar, normal, după alte criterii.
După încheierea celui de-al doilea război Mondial mondial, data retragerii soldaților străini din Iran a fost stabilită pentru 2 martie 1946, printr-un acord între puterile victorioase și Teheran.
Iranul, una dintre ţările cel mai greu afectate de pandemia creată de noul coronavirus, şi cu siguranţă cea mai afectată din Orientul Mijlociu, a anunţat joi 75 de noi decese provocate de coronavirus în ultimele 24 de ore, conform Ministerului Sănătăţii. Bilantul a ajuns la 429 în această ţară, cu 10.075 persoane infectate. Epidemia a infectat mai mulţi înalţi funcţionari, politicieni, clerici şi membri ai corpului iranian de elită Gărzile Revoluţionare din Iran, a patra cea mai afectată ţară după China, Coreea de Sud şi Italia.
Militarii americani vor prezenta, marţi, la Baza Aeriană 71 din Câmpia Turzii, una dintre cele mai avansate drone din lume. Este vorba de MQ 9 Reaper.
După succesul, la început de ianuarie, al eliminării celebrului general iranian Qassem Soleimani, Statele Unite anunţă acum lichidarea liderului reţelei Al-Qaida din Peninsula Arabică (AQAP), Qassem al-Raymi, în cursul unei operaţiuni de combatere a terorismului desfăşurate în Yemen.
Un membru al Parlamentului iranian a anunţat că oferă o recompensă de trei milioane de dolari oricărei persoane care va reuşi să-l ucidă pe preşedintele Statelor Unite, Donald Trump.
Forumul de la Davos, „World Economic Forum” (WEF), care reuneşte în fiecare an începând din 1971 antreprenori şi responsabili politici din toată lumea în staţiunea de ski elveţiană, se vrea un „centru de reflexie” cu privire la viitor.
Istoria aviației civile este marcată de numeroase accidente legate de defecțiuni tehnice, de erori umane sau de acte de terorism. O categorie aparte o ocupă catastrofele provocate de erori de tragere ale unor militari sau grupări armate.
Cotidianul american The New York Times publică noi imagini în exclusivitate în care provin de la o cameră de supraveghere şi din care reiese că avionul de linie ucrainean doborât imediat după decolarea de la Teheran a fost lovit de două rachete.
Imagini nepublicate până acum, care prezintă urmările atacului din 3 ianuarie efectuat cu o dronă americană în apropierea Aeroportulului Internațional din Bagdad, sunt date publicității de cotidianul Daily Mail.
Un avion ajungea în Iran cu trimisul președintelui SUA pentru a rezolva un grav conflict international, dar ce a urmat este o poveste despre diferențele dintre Occident și Orient.
Această înregistrare video a fost postată de cotidianul american The New York Times. Jurnaliştii americani susţin că aceasta pare să prezinte o rachetă iraniană care loveşte un avion deasupra localităţii Parand, în apropierea aeroportului din Teheran, în zona în care un avion de linie ucrainean a încetat să mai transmită semnale către turnul de control, […]
Guvernul englez l-a însărcinat pe James Bailie Fraser, un bun cunoscător al Persiei, să-i însoțească, în drumul lor de la Londra la Constantinopol, pe prinții Riza Culi Mîrza, Negief Culi Mîrza și Timur Mîrza, fiii unui fost pretendent la tronul persan, actualul Iran, Husein Ali Mîrza. Ei su sosit la București pe 12 octombrie 1836, unde au fost găzduiți, după porunca lui Alexandru D. Ghica, într-o curte boierească, păzită de o gardă de onoare.
În convoiul în care și-a pierdut viața generalul Qasem Soleimani se afla încă un personaj interesant, și el țintă a acuzațiilor americanilor după atacul din 31 decembrie asupra Ambasadei de la Bagdad. E vorba de Abu Mahdi al-Muhandis, un personaj cu o istorie absolut halucinantă.
Uciderea în urma unui atac cu dronă în apropierea aeroportului internațional din Bagdad a generalului iranian Qasem Soleimani și a liderului irakian Abu Mahdi al-Muhandis a fost răspunsul dat de americani după ce ambasada lor din Green Zone a fost atacată în timpul unei manifestații de protest. Moartea lui Soleimani este considerată un moment de cumpănă pentru pacea și așa fragilă din Orientul Mijlociu.
Americanii îl considerau un „geniu al răului”, iranienii îl transformaseră în legendă.
Sfârșitul lunii decembrie 1989. Zile cumplite în care, intrat într-o agonie galopantă, regimul comunist din România a încercat să supraviețuiască trăgând în propriul popor. Dar, chiar în acele zile în care lumea se prăbușea în jurul lui, Ceausescu a lăsat totul baltă și a plecat în ultima și cea mai scurtă dintre vizitele lui externe, cea din Iran. Probabil că, atunci, nici el și nici noi, nu am înțeles că „timpul nu mai are răbdare ”. La două zile după ce a revenit în țară, a urmat celebra scenă a decolării de pe sediul CC al PCR. Iar după încă trei zile, el și nevastă-sa piereau ciuruiți de gloanțe în cazarma din Târgoviște.
Imediat după recunoașterea triumfului său și a revoluției islamice din Iran, ayatollahul Khomeiny a scris în preambulul Constituției următoarele:
La jumătatea lunii trecute, Reza Pahlavi, fiul ultimului şah al Iranului, care trăieşte în exil în Statele Unite, a avut o spectaculoasă apariţie publică, cerând Administraţiei Trump un sprijin mai mare pentru opoziţia de la Teheran şi afirmând că regimul ayatollahului Khamenei este foarte aproape de a se prăbuși.
O observaţie nevinovată şi o lămurire cerută unui vecin dintr-un avion, într-un zbor Casablanca-Istanbul, aveau să mă aducă, în urmă cu câteva luni, în faţa a două poveşti dramatice, care în sine par întâmplări irelevante la scara istoriei, dar care au dus două popoare în situaţia de a se simpatiza reciproc.
Criza acordului nuclear cu Iranul și dușmănia evidentă dintre regimul de la Teheran și administrațiile americane nu pot fi înțelese fără a vorbi despre faimosul Ayatolah Khomeini, liderul spiritual al revoluției din Iran și al republicii islamice.
