Analiză Orientul Mijlociu. Amenințarea Iranului de a ataca Israelul ca represalii în urma asasinării lui Ismail Haniyeh, oficial Hamas, a atras marți marile puteri mondiale într-un act de diplomație disperată.
Analiză Orientul Mijlociu. Tensiuni între Iran și Israel
Oprirea sau limitarea unei lovituri iraniene ar putea sprijini efortul de o lună de zile de a ajunge la o încetare a focului într-un război care a devastat Fâșia Gaza și a ucis aproape 40 000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din teritoriu. De asemenea, ar putea elibera ostaticii israelieni care au rămas captivi acolo de la atacul Hamas din 7 octombrie asupra sudului Israelului, care a ucis 1 200 de persoane și a declanșat conflictul.
În caz contrar, Iranul ar putea lansa un atac complex cu drone și rachete, în același timp cu miliția libaneză Hezbollah, acum afectată de uciderea de către Israel a unuia dintre cei mai importanți comandanți ai săi, punând la încercare capacitatea sistemului de apărare antirachetă al Israelului și a aliaților săi de a se apăra împotriva atacului. Pierderile pe scară largă ar putea împinge guvernul premierului israelian Benjamin Netanyahu în propriul său atac direct asupra Iranului – și ar putea antrena Orientul Mijlociu într-un război regional.
Această teamă a determinat un val de diplomație în regiune. Luni, Franța, Germania și Regatul Unit au îndemnat Iranul și aliații săi „să se abțină de la atacuri care ar escalada și mai mult tensiunile regionale și ar pune în pericol oportunitatea de a conveni (asupra) unei încetări a focului și a eliberării ostaticilor”, potrivit analizei AP.
Într-o convorbire telefonică, premierul britanic Keir Starmer l-a avertizat pe noul președinte al Iranului, Masoud Pezeshkian, că există „un risc serios de eroare de calcul și că acum este momentul pentru calm și analiză atentă”.
Pezeshkian a respins mesajul
Noul președinte iranian a fost sunat și de cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului, și de cancelarul german Olaf Scholz din cauza amenințării cu represalii:
„Un răspuns punitiv la un agresor este un drept al națiunilor și o soluție pentru a opri crimele și agresiunea”, a declarat Pezeshkian.
Pezeshkian a recunoscut că va urma ordinele liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, care a declarat deja că Israelul „a pregătit calea pentru o pedeapsă severă asupra sa prin această acțiune”.
Iranul a fost vizat în mod repetat de presupuse asasinate și campanii de sabotaj israeliene, sporind presiunea asupra teocrației sale de a acționa pentru a-și menține poziția de lider în „Axa de rezistență” autodeclarată cu milițiile pe care le înarmează în regiune. Dar s-a confruntat, de asemenea, cu ani de proteste pe scară largă, probleme economice și alte provocări interne care au slăbit sprijinul public pentru guvern. Primul său atac complex asupra Israelului, din aprilie, a provocat puține pagube, ceea ce crește riscul ca, de data aceasta, să fie nevoit să răspundă cu o forță mai mare.
Statele Unite ale Americii, principalul susținător al Israelului, au cerut în mod repetat Iranului să nu riposteze
De asemenea, SUA au sprijinit eforturile mediate de Egipt și Qatar de a ajunge la o încetare a focului în războiul extins. Cu toate acestea, Statele Unite ale Americii sunt pregătite militar în Orientul Mijlociu în cazul în care situația va escalada.
Armata americană a instruit grupul de atac al portavionului USS Abraham Lincoln să se deplaseze mai rapid în zonă. De asemenea, SUA a ordonat submarinului cu rachete ghidate USS Georgia să ajungă în Orientul Mijlociu, în timp ce grupul de atac al portavionului USS Theodore Roosevelt se află în Golful Oman. Avioane de luptă F-22 au zburat în regiune, în timp ce USS Wasp, o navă mare de asalt amfibie care transportă avioane de luptă F-35, se află în Marea Mediterană.
Nu doar puterile occidentale au fost implicate în ultimele săptămâni. Oficialii ruși sub conducerea președintelui Vladimir Putin s-au angajat în discuții cu Iranul. Secretarul Consiliului de securitate națională al Rusiei, Serghei Șoigu, a vizitat Teheranul și a descris asasinarea lui Haniyeh ca fiind „tragică” și „imposibil de uitat” în cadrul discuțiilor cu guvernul iranian.
Ministrul adjunct rus de externe, Mihail Bogdanov, a declarat separat că Moscova „face apel la toată lumea să se abțină de la escaladarea situației pentru a nu se transforma într-un dezastru pentru toți actorii regionali”, potrivit agenției de presă de stat Tass.
Analiză Orientul Mijlociu. Pentru Iran, Rusia rămâne unul dintre puținii furnizori internaționali de armament
Teheranul a cerut, de asemenea, sistemul rusesc de apărare antirachetă sol-aer S-400, un posibil factor de descurajare pentru avioanele de luptă F-35 fabricate în America și pilotate de SUA și Israel.
Totuși, nu doar Iranul are nevoie de arme, după cum arată noua analiză. Putin s-a bazat din ce în ce mai mult pe dronele purtătoare de bombe de fabricație iraniană în războiul său împotriva Ucrainei, care a escaladat în ultimele zile, Kievul atacând în regiunea rusă Kursk ca mijloc de presiune asupra Moscovei, în timp ce aceasta câștigă teren în regiunea Donbas din estul Ucrainei.
De asemenea, Putin l-a primit marți la Moscova pe președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas.
Apoi mai este China, care a încercat în mod discret să își impună mai multă influență în Orientul Mijlociu, fără a trimite aceeași „cantitate de putere militară” ca Statele Unite ale Americii. Anul trecut, China a mediat un acord între Iran și Arabia Saudită, în urma căruia țările au ajuns la o înțelegere, deși Riadul continuă să privească Teheranul cu precauție.
În iulie, China a găzduit, de asemenea, semnarea unui acord între Hamas și Fatah, principala forță din Autoritatea Palestiniană susținută de SUA, care administrează părți din Cisiordania ocupată. Deși acordul prevede ca facțiunile să formeze un guvern comun, înțelegerile anterioare au eșuat între rivali, punând sub semnul întrebării dacă acesta ar fi diferit.
China a început, de asemenea, să critice Israelul mai direct în timpul războiului, în loc să urmeze modelul său tipic de a face apel la reținere din partea tuturor părților.
