Evenimentul Istoric > Articole online > România comunistă > România și rolul jucat în Războiul de Șase Zile
Articole online

România și rolul jucat în Războiul de Șase Zile

Nicolae Ceaușescu, Tita Bărbulescu

La 14 iunie 1967, tovarășul Nicolae Ceaușescu l-a primit, la cererea sa, pe ambasadorul Iranului în România, Soltan Hossein Vakili Sanandaji.

Dezbaterile diplomatice dintre România și Iran pe tema Războiului de Șase Zile

Aceștia au discutat despre evoluțiile din Orientul Apropiat, în special despre conflictul dintre Israel și
Statele arabe. Ceaușescu i-a sugerat ambasadorului faptul că Iranul ar trebui să își folosească influența în zonă pentru a
încurajeze alte state arabe să caute o rezolvare pașnică și realistă a conflictului, potrivit Wilson Center.

M. Plătăreanu, subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a participat la întâlnire în calitate de translator.

După ce a mulțumit tovarășului Ceaușescu pentru onoarea de a-l primi, SHV Sanandaji a declarat că, înainte de a trece la subiectul pentru care a solicitat această întrevedere, a dorit să exprime aprecierea Iranului pentru poziția înțeleaptă și realistă a României față de evoluțiile din Orientul Apropiat. Referitor la aceste evoluții, ambasadorul și-a exprimat mulțumirea cu privire la faptul că viziunea românească și cea iraniană sunt din nou foarte asemănătoare. Pe de o parte, fiecare dintre ele își exprimă simpatia față de popoarele arabe și, în special, față de populația arabă strămutată din Israel, iar pe de altă parte, [subliniază] necesitatea de a ține cont de situația reală din Orientul Apropiat, inclusiv de existența Israelului, care nu poate fi contestată.

„Iranul nu poate accepta ca un stat să fie desființat cu forța”

În ciuda bunelor relații dintre Iran și unele țări arabe, Iranul nu poate accepta ca un stat să fie desființat cu forța, deoarece acceptarea unui astfel de principiu ar crea [un precedent], deoarece Israelul ar fi eliminat astăzi, iar mâine orice alt stat. Iranul ajută anumite țări arabe, precum Iordania și Irakul, cu alimente, medicamente etc., dar nu poate împărtăși punctul de vedere al liderilor arabi, care cer desființarea statului Israel. Singurul lider arab care a avut o reacție lucidă și moderată a fost președintele Tunisiei, Bourgouiba.

Ambasadorul [iranian] a precizat apoi că, în opinia sa, responsabilitatea pentru conflictul armat din Orientul Apropiat aparține Republicii Arabe Unite, care a cerut trupelor ONU să se retragă de pe teritoriul său și a comis o agresiune prin blocarea circulației în Golful Aqaba.

„De fapt, agresivitatea Republicii Arabe Unite se manifestă și prin agresiunea împotriva Yemenului, unde aviația egipteană bombardează fără milă o populație lipsită de apărare.”

În legătură cu evenimentele din Orientul Apropiat, ambasadorul iranian a afirmat că, în timp ce poziția Uniunii Sovietice în calitate de superputere este înțeleasă într-o anumită măsură, poziția Iugoslaviei nu poate fi concepută, deoarece conducerea acesteia a adoptat anterior o abordare politică realistă și înțeleaptă.

Tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat că era mulțumit de faptul că punctele de vedere ale României și Iranului, cu privire la situația din Orientul Apropiat, erau similare

Punctul de vedere românesc cu privire la rezolvarea conflictelor din această parte a lumii, în conformitate cu interesele fundamentale ale popoarelor respective, este exprimat în Declarația Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Guvernului României. Declarația exprimă dorința țării noastre ca ostilitățile să înceteze definitiv și ca ciocnirile din această regiune să fie rezolvate prin negocieri între părțile implicate.

„Considerăm că pentru eliminarea solidă și viabilă a diferendelor existente este absolut necesar să se întreprindă eforturi intense pentru găsirea unor soluții care să țină seama de interesele fundamentale și legitime ale tuturor popoarelor din această regiune.
Țara noastră consideră că, pentru a elimina sursa de tensiune din Orientul Apropiat, [aceste țări] trebuie să pornească de la realitățile existente, de la necesitatea ca statele arabe să coexiste cu Israelul.

În acest sens, este absolut necesar ca trupele israeliene să se retragă din teritoriile ocupate și Israelul să nu încerce să profite de succesele sale militare pentru a emite pretenții teritoriale sau de orice altă natură, ceea ce ar agrava diferențele existente și ar îngreuna soluționarea conflictului. Este, de asemenea, foarte important ca problema refugiaților arabi din Palestina să fie rezolvată pe o bază echitabilă.”

Opinia lui Nicolae Ceaușescu

Opinia guvernului român se referă la faptul că problemele Orientului Apropiat pot fi rezolvate prin negocieri între cei implicați direct, pe baze reciproc acceptabile, renunțând permanent la folosirea forței, deoarece războiul nu poate reprezenta un mijloc de rezolvare a confruntărilor dintre state. Acesta este profund contrar intereselor popoarelor din Orientul Apropiat și servește doar intereselor imperialismului internațional, care nu este nevinovat în ceea ce privește tensiunile existente în această parte a lumii.

Tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a exprimat apoi părerea că ar fi benefic ca Iranul să explice [acelor] țări arabe cu care întreține relații de prietenie, necesitatea de a adopta o poziție realistă, de a accepta negocieri între părțile implicate [în conflict], pentru a rezolva problema diferendului din Orientul Apropiat.

S.H.V. Sanandaji a subliniat că este pe deplin de acord cu analiza făcută de tovarășul N. Ceaușescu în legătură cu evenimentele din Orientul Apropiat și că țara sa va depune toate eforturile posibile pentru a contribui la rezolvarea pașnică a conflictului.

Registration

Aici iti poti reseta parola