În curtea unei fabrici de vată pentru căptușit paltoane de la periferia Iașilor, în epoca interbelică, era mai mereu zarvă mare.
Născut în 1799 la Iași, Gheorghe Săulescu a fost filolog, istoric, precursor al școlii arheologice românești și poet.
La îndemnul domnitorului Grigore Calimachi, la 1762 în Iași, al doilea logofăt, Gheorgachi (sau Gheorgache), pune pe hârtie, inspirându-se din lucrarea „De oficiis” a lui Pseudo-Kodinos, cum trebuie să decurgă la Curtea Moldovei ceremonialele, opera rămasă în istorie sub numele de „Condica lui Gheorgachi”, din care redăm câteva pasaje:
Revista „Icoana Lumei – Foaie pentru îndreptarea moldo-românilor” din 27 octombrie 1840, care apărea la Iași, publica articolul „Despre primejdia corsetelor prea strânse”:
Între 1813 și 1821, marele negustor grec Anastasie, pe românește Tănase Gani, notează cam tot despre afacerile pe care le avea în Iași.
După ce sultanii de la Istanbul au început pe la 1840 să implementeze, ca să folosim un un cuvânt implementat de Petre Roman în 1990, Tanzimatul, boierimea moldoveană s-a apucat să achiziţioneze, la greu, cele mai preţioase piese de garderobă din Occident și să ignore piața Orientului.
Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe țărmul Marii Marmara, în apropiere de Constantinopol.
Seniorii Ligii Studenților vor fi prezenți la Iași alături de ieșenii care sunt așteptați marți, 13 octombrie, orele 16.00, la Muzeul Unirii din Iași, Str. Alexandru Lăpușneanu Nr 14, la un dublu eveniment cultural.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna, pe 1 octombrie 1860, decretul de înfiinţare a primei şcoli de învăţământ superior din Ţările Române – Şcoala de Muzică şi Declamaţiune de la Iaşi.
I.F.I. Borsum un neamț, calfă de croitor, străbate Moldova în 1817 în drum spre Locurile Sfinte. El a publicat în 1828 o carte despre călătoria sa.
Cu prilejul împlinirii a 17 ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, Ion Zăbavă publica, în Realitatea Ilustrată din 27 iulie 1933, „pentru generațiile care n-au fost de față sau nu și-au dat seama ce a însemnat războiul, câteva imagini de groază” care i s-au imprimat adânc minte, ca unuia ce a trăit nebunia colectivă din anii măcelului:
Pe 2 iulie 1504 trecea la cele veșnice Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504).
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu prilejul comemorării a 79 de ani de la Pogromul din Iaşi (28-30 iunie 1941), în care subliniază că rememorarea actelor de la acel moment este şi un angajament ferm de a lupta împotriva tendinţelor extremiste din prezent.
Prima menţiune sau, într-un text tipărit românesc, cu privire la inventarea balonului cu aer cald, a ascensiunilor şi zborurilor efectuate cu acesta aparţine Arhimandritului Grigore din Bucureşti.
Icoana „Sfântul Haralambie pe tron, legând ciuma”, cu ramă pictată în atelier transilvănean (Laz) din prima jumătate a sec. XIX, care i-a aparținut este scoasă la licitație în București cu prețul de pornire de 250 euro.
În 1853 apăreau, la Iași, două traduceri ale „Colibei unchiului Tom”, romanul scriitoarei americane Harriet Beecher Stowe, care fusese publicat cu doar un an înainte.
Primul curs de istorie națională a românilor a fost inaugurat, la Academia Mihăileană din Iași, de Mihail Kogălniceanu pe 24 noiembrie 1843.
Armatele austriece ale împăratului Carol al VI-lea de Habsburg, în timpul războiului turco-austriac, izbucnit în 1716, au intrat în țările române.
Prima linie telegrafică interurbană din Muntenia, Bucureşti – Giurgiu – Rusciuc, construită în perioada 1854-1855, a fost inaugurate la 10 /22 martie 1855.
După incediul din iulie 1827 în care a ars mare parte din Iași, chiar și Curtea Domnească cu toată averea lui Vodă loan Sandu Sturza, acesta a dat strașnice porunci asupra felului cum trebuiesc refăcute casele.
În iunie 1672, Domnitorul Moldovei Gheorghe Duca terminase zidirea mănăstirii Cetățuia din Iași.
Prieten la cataramă cu Alexandru Ioan Cuza, după abdicarea acestuia, prințului Constantin Moruzi nu i-a fost greu s-o convingă pe soacra sa, coana Marghiolița, să încerce să obțină domnia Moldovei pentru unicul ei fiu, Nunuță Rosetti-Roznovanu.
Fiul lui Gheorghe Baltă din Botoșani îi scria din Iași tatălui său despre Unirea Moldovei cu Țara Românească, pe data de 27 ghenar 1859:
Populația Iașiului se compunea, în 1856, din români, evrei, ruși, nemți, armeni și greci și existau mulți aventuriei, speculanți și refugiați, mai ales din Austria și Germania, în urma tulburărilor din 1848-1849.
Însemnările din 1709-1714 ale suedezului Erasm Hennric Schneider de Wiesmantel, tipărite în 1928 de Samuel E. Bring pentru Societatea de publicare a manuscriptelor privitoare la istoria Scandinaviei, este unul dintre principalele izvoare ale istoriei noastre.
În zăbranic negru se înveșmântează mâine tricolorul românesc – emblema durerii profunde de care e străbătut sufletul românesc de pretutindeni.
Tată lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, Alexandru Hașdeu, era urmașul uni neam de boieri cu atitudini politice hotărâte și cu preocupări cărturărești aprciabile, scrie Aurel Sacerdoțeanu într-un studiu publicat în Revista Arhivelor din 1942.
Într-o iarnă friguroasă, la 31 decembrie 1889, s-a stins din viață marele nostru povestitor Ion Creangă.
Contabilul Nicolae Ceauşescu, născut în 1913 la Piatra Neamţ, s-a înscris în Partidul Comunist Român, plin de speranţe de mărire, în 1947, dar norocul i-a surâs doar până în postul Crăciunului din 1949, pe 19 decembrie fiind exclus de către comisia de verificare nr.19. Că era tiz cu ilegalistul din Scorniceşti nu l-a ajutat cu nimic, după cum se va vedea în continuare.
Dan Petrescu a fost liderul Grupului dizident de la Iaşi, ai cărui membri au fost ridicaţi de Securitate, pe 18 mai 1983, pentru că citeau literatură occidentală şi strecurau “şopârle” în revistele “Dialog” şi “Opinia Studenţească”.
