Pe 2 iulie 1504 trecea la cele veșnice Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504).
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu prilejul comemorării a 79 de ani de la Pogromul din Iaşi (28-30 iunie 1941), în care subliniază că rememorarea actelor de la acel moment este şi un angajament ferm de a lupta împotriva tendinţelor extremiste din prezent.
Prima menţiune sau, într-un text tipărit românesc, cu privire la inventarea balonului cu aer cald, a ascensiunilor şi zborurilor efectuate cu acesta aparţine Arhimandritului Grigore din Bucureşti.
Icoana „Sfântul Haralambie pe tron, legând ciuma”, cu ramă pictată în atelier transilvănean (Laz) din prima jumătate a sec. XIX, care i-a aparținut este scoasă la licitație în București cu prețul de pornire de 250 euro.
În 1853 apăreau, la Iași, două traduceri ale „Colibei unchiului Tom”, romanul scriitoarei americane Harriet Beecher Stowe, care fusese publicat cu doar un an înainte.
Primul curs de istorie națională a românilor a fost inaugurat, la Academia Mihăileană din Iași, de Mihail Kogălniceanu pe 24 noiembrie 1843.
Armatele austriece ale împăratului Carol al VI-lea de Habsburg, în timpul războiului turco-austriac, izbucnit în 1716, au intrat în țările române.
Prima linie telegrafică interurbană din Muntenia, Bucureşti – Giurgiu – Rusciuc, construită în perioada 1854-1855, a fost inaugurate la 10 /22 martie 1855.
După incediul din iulie 1827 în care a ars mare parte din Iași, chiar și Curtea Domnească cu toată averea lui Vodă loan Sandu Sturza, acesta a dat strașnice porunci asupra felului cum trebuiesc refăcute casele.
În iunie 1672, Domnitorul Moldovei Gheorghe Duca terminase zidirea mănăstirii Cetățuia din Iași.
Prieten la cataramă cu Alexandru Ioan Cuza, după abdicarea acestuia, prințului Constantin Moruzi nu i-a fost greu s-o convingă pe soacra sa, coana Marghiolița, să încerce să obțină domnia Moldovei pentru unicul ei fiu, Nunuță Rosetti-Roznovanu.
Fiul lui Gheorghe Baltă din Botoșani îi scria din Iași tatălui său despre Unirea Moldovei cu Țara Românească, pe data de 27 ghenar 1859:
Populația Iașiului se compunea, în 1856, din români, evrei, ruși, nemți, armeni și greci și existau mulți aventuriei, speculanți și refugiați, mai ales din Austria și Germania, în urma tulburărilor din 1848-1849.
Însemnările din 1709-1714 ale suedezului Erasm Hennric Schneider de Wiesmantel, tipărite în 1928 de Samuel E. Bring pentru Societatea de publicare a manuscriptelor privitoare la istoria Scandinaviei, este unul dintre principalele izvoare ale istoriei noastre.
În zăbranic negru se înveșmântează mâine tricolorul românesc – emblema durerii profunde de care e străbătut sufletul românesc de pretutindeni.
Tată lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, Alexandru Hașdeu, era urmașul uni neam de boieri cu atitudini politice hotărâte și cu preocupări cărturărești aprciabile, scrie Aurel Sacerdoțeanu într-un studiu publicat în Revista Arhivelor din 1942.
Într-o iarnă friguroasă, la 31 decembrie 1889, s-a stins din viață marele nostru povestitor Ion Creangă.
Contabilul Nicolae Ceauşescu, născut în 1913 la Piatra Neamţ, s-a înscris în Partidul Comunist Român, plin de speranţe de mărire, în 1947, dar norocul i-a surâs doar până în postul Crăciunului din 1949, pe 19 decembrie fiind exclus de către comisia de verificare nr.19. Că era tiz cu ilegalistul din Scorniceşti nu l-a ajutat cu nimic, după cum se va vedea în continuare.
Între 1813 și 1821, marele negustor grec Anastasie, pe românește Tănase Gani, notează cam tot despre afacerile pe care le avea în Iași.
Dan Petrescu a fost liderul Grupului dizident de la Iaşi, ai cărui membri au fost ridicaţi de Securitate, pe 18 mai 1983, pentru că citeau literatură occidentală şi strecurau “şopârle” în revistele “Dialog” şi “Opinia Studenţească”.
Partidul Comunist Român a fost înființat în 1921 în urma ruperii ramurii bolșevice a Partidului Social Democrat Român, iar Petre Constantinescu-Iaşi a devenit membru al PCR din același an.
Un parc și două bulevarde din Iași vor purta nume regal de la finalul lunii noiembrie.
Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Fundaţia Caritatea şi American Jewish Joint Distribution Committee au decis să aducă în atenţia publicului momentul 6 iulie 1941, când în Gara Călăraşi a ajuns primul „tren al morţii”, cu evreii deportaţi din Iaşi după Pogromul din 29 iunie.
Până la venirea lui I.L. Caragiale la conducerea Teatrului Național, cei din lumea bună se simțeau ofensați dacă la intrare li se cereau biletele. Bilete își cumpărau, dar nu le arătau în ruptul capului pentru că voiau să fie crezuți pe cuvânt. Controlorii doar îi salutau pe acești spectatori simandicoși care se duceau de-a dreptul la locurile lor.
I.F.I. Borsum un neamț, calfă de croitor, străbate Moldova în 1817 în drum spre Locurile Sfinte. El a publicat în 1828 o carte despre călătoria sa.
Expansiunea Rusiei în secolul al XVIII-lea a făcut ca puterile occidentale să vadă în țările române ultimele obstacole în calea năzuințelor rușilor de a ajunge la Constantinopol.
Există şi o componentă morală: după mai bine de 70 de ani, aceste victime, la finalul anchetei, vor fi reînhumate, într-o groapă comună în Cimitirul Evreiesc din Iaşi.
Nicolae Iorga a trecut examenul de bacalaureat în 1888 la Liceul Național din Iași, fiind primul pe Moldova, pentru că atunci toți absolvenții liceelor din Moldova dădeau bacalaureatul în fața comisiei din Iași.
Faimosul călău, cel de pe urmă călău, Gavril Buzatu, își îndeplinea meseria lui cu multă punctualitate. Când era vreo execuție de săvârșit, dânsul era persoana asupra căreea erau ațintite privirile tuturor…
Pe 29 decembrie 1918 aproape de miezul nopţii a izbucnit un incendiu într-un vagon al trenului ce era pe cale să plece din Iaşi spre Chişinău.
