Cariera impresionantă a distinsului fizician Horia Hulubei. A fost selectat în grupul de experți ONU pentru detectarea exploziilor atomice
Fizicianul Horia Hulubei a fost un renumit om de știință, primul din lume care a descoperit spectrele X în gaze. Hulubei a fost, de asemenea, un pilot apreciat în Primul Război Mondial, recompensat cu distincția franceză Legiunea de Onoare. A lucrat ca diplomat în anii ’40, fiind consilier cultural al Ambasadei României la Paris. Pe lângă cele enumerate mai sus, Hulubei a fost însă și un cadru didactic hotărât, un profesor model în Franța și unul revoluționar în România. În cei 76 de ani pe care i-a trăit, a îndeplinit îndatoririle pentru patru cariere diferite, excelând în fiecare dintre ele.
Hulubei s-a născut la 15 noiembrie 1896 în Iași. În copilărie, nu a fost scutit de tragedii, fiind nevoit să treacă peste pierderea tatălui său la frageda vârstă de 15 ani. Patru ani mai târziu, în 1915, a absolvit ca șef de promoție studiile liceale și s-a înscris la Facultatea de Fizică și Chimie din Iași. Cu toate acestea, ambițiile sale academice s-au oprit atunci când a izbucnit Primul Război Mondial. S-a înrolat în armată ca infanterist, iar mai târziu a fost trimis la Paris pentru a se antrena ca pilot militar, la recomandarea generalului Berthelot. Ca urmare a implicării sale deosebite în război și a îndrăznelii de care a dat dovadă, a suferit răni ample și a primit recunoașterea Legiunii de Onoare Franceze.
După ce apele s-au liniștit, Hulubei s-a întors la prima sa dragoste, lumea științei
În ciuda faptului că era student, i s-a acordat un post de tutore suplinitor la universitate. A absolvit „Magna cum laude” în trei ani și s-a alăturat lui Jean Perrine (care a câștigat Premiul Nobel în același an) și echipei sale în studiul fizicii la Universitatea Sorbona din Paris.
În Franța, Hulubei s-a implicat profund în studiul unor domenii moderne și provocatoare. El a descoperit spectrele de raze X în gaze, a studiat efectul Compton și, împreună cu Yvette Cauchois, a descoperit linii spectrale care au dus la identificarea unor noi elemente care aveau să fie adăugate mai târziu în tabelul lui Mendeleev sub numerele 85, 87 și 93. Recunoașterea acestei descoperiri nu a fost niciodată atribuită celor doi. În schimb, ea a fost acordată celor care au reușit să izoleze chimic elementele la aproximativ 10-20 de ani după descoperirea lui Hulubei și Cauchois.
Hulubei a dedicat mai bine de un deceniu studiului fizicii la Paris, iar spre sfârșitul anilor ’30 s-a împărțit între Franța și România. În țara natală, el și-a imaginat o lume mai propice pentru studiul științelor. În calitate de profesor la Universitatea din București, a lansat un curs de fizică la nivel național și, alături de alți colegi, a înființat primele laboratoare de fizică atomică și nucleară din țară. Sub îndrumarea sa, a fost creată prima revistă științifică românească, care a încurajat colaborarea româno-franceză.
În vremurile tulburi și nesigure ale anului 1940, Hulubei a fost îndemnat să ocupe funcția de consilier cultural al Ambasadei României la Paris. Prestigiul și recunoașterea sa pe tărâmul drepturilor omului, precum și dăruirea și interesul său pentru cele două țări au favorizat cooperarea și solidaritatea. Din poziția de rector al Universității din București, a menținut, de asemenea, relațiile academice dintre cele două țări chiar și după schimbările teritoriale din anii ’40. Ambițiile sale democratice și devotamentul său au captat rapid interesul Partidului Comunist, ceea ce a dus la întemnițarea sa în 1945.
Avansarea cercetării științifice în fizica românească
A fost nevoie de el pentru a pune în mișcare Institutul de Fizică al Academiei Republicii Populare Române. Această instituție avea să-și schimbe deseori numele, având însă aceeași misiune: încurajarea studiului și cercetării în domeniul fizicii.
Se poate spune că toate realizările din București în domeniul fizicii și cercetării se datorează acestui mare om de știință. Pentru meritele sale deosebite, Hulubei a primit numeroase distincții științifice de recunoaștere națională și internațională, fiind în același timp membru al numeroaselor academii și societăți științifice naționale și internaționale de prestigiu. Hulubei a fost vicepreședinte al Consiliului Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, membru al Institutului Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, membru al Academiei de Științe din New York și membru al societăților de fizică din SUA, Elveția, Franța și Germania. În 1958, a fost inclus în grupul de experți ONU pentru detectarea exploziilor atomice.
