Lucrarea lui Teodor Stamati era „compilată după F. Crișu de Pah. Teodor Stamati, Doctoru de filosofie și de frumoasele arte, profesoru publicu de fizică și istoriea naturei la Academia Mihaileană din Iași, mădulariu efectivu al soțietăței de medici și naturiști din Prințipatul Moldovei. Întăia ediție. Cu cheltueala casei scoalelor. Iașii. Tipografia: Institutul Albinei. 1849”:
Din capitolul de Meteorologie
- Însfârșit este de însemnat aurora boreală, un fenomen, ce se arată uneori cându-i senin seara seau noaptea în partea despre nord, dar totuși în părțile noastre mai arare decât în țările cele mai aproape de polul de nord.
Ba încă nici se arată fiește care dată tot într-un chip.
El ni se înfățoșază mai vârtos ca o lumină roșietică, ori ca o flacără puternică escată în depărtare, carea înse singură nu se vede ce numai în răsfrângerea ei pe ceriu și are multă asemănare cu roșeața zorilor, întinzându-se înse pe ceriu acum mai mult, acum mai puțin, și din când în când se zăresc în trânsa purcegând din gios în sus niște raze luminoase. Câteodată acest fenomen este însoțit de un vuet puternic ca părâitul unei pânzi de corăbii.
El se pare a ave o hotărâtă înrâurire asupra acului magnetic, iară mai mult nu i s-au vădit vre o deosebită făptuire asupra atmosferei seau asupra pământului.
Mulți fizici sânt de opinie că acest fenomen s-ar cuveni între cele optice si s-ar fi escând prin răsfrângerea luminei soarelui.
Astăzi suntem mai mult plecați a-l privi ca pe un fenomen electric ori magneto-electric; cu toate că nici această opinie nu este dovedită, drept care trebue să ne mulțămim numai cu lămuriri ipotetice – încă și spre polul de sud s-au observat acest feliu de fenomene, dar mult mai rar, și s-au numit aurora australă.
- Din cele zise pănă aice se dovidește cât de puțin cunoaștem noi însușimea cea adevărată a fenomenelor aerice și cauzele prefacerilor din atmosferă.
Aceasta înse nu trebue nici să ne sparie, nici să ne descurăjească; căci având noi aice a face tot mai mult cu materii nevăzute, de sine să înțelege că multe ne pot scăpa și din videre.
De altă parte descoperirile făcute pănă acum trebue să ne îndemne mai ales a înainti cercetările noastre; căci ele sânt destoinice a ne învăța și a ne desfăta, a ne povățui ca să cunoaștem înțăleapta orânduire în natură, minunata legătură a obiecturilor ce ne încungiură, și în urmare a ne înălța cu mintea la cunoștința adevăratului Dumnezeu.
