În fiecare an, e prilej de jurăminte, inimioare, cadouri scumpe sau doar simbolice, săruturi furate şi dulcegării, cu o industrie în spate care nu lasă cu niciun chip adevărul istoric să strice bunătate de afacere.
Vineri, 7 februarie, se împlinesc 208 ani de la naşterea lui Charles Dickens, unul dintre cei mai mari prozatori englezi şi cel mai important scriitor al perioadei victoriene.
Printre îndatoririle profesionale ale diplomaților s-a numărat dintotdeauna participarea la marile evenimente sociale de la sfârșitul și începutul de an.
Armenii ortodocşi de pretutindeni sărbătoresc Crăciunul în aceeaşi zi cu Boboteaza, la 6 ianuarie.
Spiritul Crăciunului sau poate doar finalul de an i-a făcut mai mereu pe liderii politici să ia decizii radicale. Că ulterior s-au dovedit niște decizii catrastrofale aveau să consemneze doar istoria și cei care au trăit acele perioade.
În urmă cu exact 106 ani, o glumă proastă cu autor necunoscut a curmat viața unor oameni nevinovați chiar în Ajunul Crăciunului.
Ne-a părăsit, în prima zi de Crăciun, reputatul ziarist Mihai Creangă (n. 1942), unul dintre cei cinci membri fondatori ai Asociației Ziariștilor Independenți din România, dar mai ales unul dintre cei patru jurnaliști care s-au opus dictaturii comuniste, vrând să tipărească un ziar clandestin împotriva lui Nicolae Ceaușescu.
Povestea bradului de Crăciun a luat naștere în vremea Sfântului Bonifaciu, cel care i-a convertit pe germani la creştinism. Supărat pe faptul că aceștia venerau un stejar, a lovit pomul cu un topor și, ulterior, în mijlocul acestuia, a crescut un brad.
În Ajunul Crăciunului anului 1818 a răsunat pentru prima dată colindul “Silent Night” (”Stille Nacht”, în varianta originală germană).
Numeroase culturi preindustriale au marcat şi sărbătorit solstiţiile de iarnă şi de vară (precum şi echinocţiul de toamnă şi pe cel de primăvară). Asta s-a întâmplat pentru a marca timpul şi pentru a onora sau recunoaşte zeităţile.
„Țara Noastră”, revistă poporală a „Asociațiunii pentru literatură română și cultură a poporului român”, care apărea la Sibiu sub conducerea lui Octavian Goga, publica în nr. 52 din 23 decembrie 1907 articolul „Colindele noastre” în care se deplângea adoptarea de către românii ardeleni a obiceiului pomului de Crăciun:
Priviţi imaginea şi spuneţi sincer: v-ar fi trecut prin cap să căutaţi să vă ornaţi pomul de Crăciun cu aşa ceva? Ei, bine, unora probabil le trece, din moment ce a apărut oferta la Amazon, unde, nu-i aşa, totul se vinde.
Prima felicitare de Crăciun din lume, o operă de artă tipărită în 1843, este expusă la Muzeul Charles Dickens din Londra.
