Pe 13 februarie 1896 trecea la Domnul la Frătăuţii Noi (potrivit altor surse, la Putna), Iraclie Porumbescu, născut cu numele de Golembiowschi) la Suceviţa, la data de 9 martie 1823, tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu.
Pe 31 ianuarie 1885, Vasile Alecsandri, în vârstă de 64 de ani, era numit trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Paris, misiunea sa diplomatică desfășurându-se până pe 22 august 1890.
Poetul Vasile Alecsandri a fost șeful Legației României la Paris în perioada 1885-1890.
Preotul ortodox și scriitorul Iraclie Porumbescu, tatăl lui Ciprian Porumbescu, a lăsat un text deosebit de interesant, scris în octombrie 1890 la Frătăuşul Nou, „despre proscripţiunea” poetului Vasile Alecsandri de la 1848 în Bucovina.
Într-o scrisoare a lui Vasile Alecsandri către prințul A. Cantacuzin, din 1 decembrie 1879, referitoare la piesa „Despot Vodă”, poetul spune: „Singurele figure create de mine sunt acele ale lui Ciubăr Vodă și a fetei lui Moțoc, Ana, căci am avut nevoie de dânsele pentru țesătura intrigei acestei drame”.
La 1881, în preajma serbărilor de încoronare a primului nostru rege, nu exista un imn national, în grabă, chestiunea trebuind să fie soluționată, bineînțeles, numaidecât, s-a cântat atunci imnul național… austriac!
Fiul lui Gheorghe Baltă din Botoșani îi scria din Iași tatălui său despre Unirea Moldovei cu Țara Românească, pe data de 27 ghenar 1859:
După ce, la 1848, idealul unirii țărilor române nu fusese îndeajuns afirmat, mai ales la București, pribegii munteni și moldoveni aflați la Constantinopol se reuneau într-o singură organizație, la 27/14 mai 1849.