Evenimentul Istoric > Articole online > România regală > Românii sunt trimiși să se vaccineze la Paris pe banii Guvernului. Ambasador în Franța era Vasile Alecsandri. Rapoartele poetului-ambasador
Articole online

Românii sunt trimiși să se vaccineze la Paris pe banii Guvernului. Ambasador în Franța era Vasile Alecsandri. Rapoartele poetului-ambasador

Diplomații români se implică, la sfârșitul veacului al XIX-lea, în aducerea în România a celor mai noi vaccinuri inventate de Pasteur.

Dr. Laura Gheorghiu a cercetat și descoperit în valorosul fond al Arhivelor Diplomatice ale MAE documente inedite care atestă preocuparea lumii medicale românești pentru descoperirile devenite celebre în ultimii ani ai secolului al XIX-lea în domeniul vaccinurilor pentru combaterea bolilor infecțioase, aparținând unor specialiștii francezi de renume în domeniul microbiologiei, printre aceștia numărându-se Louis Pasteur (1822-1895).

Pe pagina de Facebook Arhivele Diplomatice ale MAE, Dr. Laura Gheorghiu a postat părți dintr-un curs de elaborare al unui studiu amplu despre aceste descoperiri.

Iată câteva aspecte pe cât de puțin cunoscute, pe atât de fascinante, pe  care Dr. Laura Gheorghiu le-a postat deja, printre care, de exemplu, implicarea diplomaților români în procurarea și transportarea în flacoane la București a vaccinurilor pentru combaterea bolilor infecțioase, la foarte scurt timp după producerea acestora de către savanții francezi!

Încă din 1878, Pasteur începuse să studieze modalitățile de atenuare a virulenței agenților microbieni și profilaxia prin imunizare (vaccinare). În 1879 a observat, din întâmplare, faptul că, expuse oxigenului, culturile vechi de bacterii își pierd virulența, ceea ce i-a permis să realizeze un vaccin împotriva holerei aviare.

Astfel, atenuați în laborator, agenții microbieni au oferit sistemului imunitar al animalelor testate, șansa de a învăța să lupte cu infecția, simptomele fiind ușoare, dobândind imunitate în fața bolii. 

Anthraxul

Considerând că această metodă ar putea fi utilizată și în combaterea altor boli, Pasteur a dezvoltat în 1881 un vaccin împotriva anthraxului, care a fost utilizat cu succes pentru imunizarea oilor, vacilor și caprelor. Ulterior s-a dedicat studierii rabiei (turbării) și a procedat la atenuarea virusului în cadrul unor experimente efectuate pe iepuri, testarea vaccinului fiind efectuată inițial pe câini (spre deosebire de anthrax și holeră, ambele boli cauzate de bacterii, rabia este o boală virală).

Prin atenuarea virusului, acesta a devenit mai puțin periculos pentru gazda umană și a putut oferi organismului uman suficientă informație pentru a recunoaște antigenul și a dezvolta imunitate față de versiunea inițială a bolii.

La 25 februarie 1884, alături de Charles Chamberland (1851-1908) și Émile Roux (1853-1933), Louis Pasteur își prezenta descoperirea în fața Academiei de Științe a Franței.

Abia pe 6 iulie 1885, savantul francez își va testa vaccinul pe un copil de 9 ani din Alsacia, Joseph Meister, care s-a vindecat după treisprezece inoculări (i se injectau progresiv doze mai concentrate ale vaccinului), efectuate în decursul a zece zile.

Dr. Jacques Joseph Grancher face injecțiile

Întrucât Pasteur era chimist, iar nu medic, injecțiile au fost realizate de către dr. Jacques Joseph Grancher (1843-1907), director al Spitalului de Pediatrie din Paris.

În septembrie 1885, un alt copil, în vârstă de 15 ani, Jean-Baptiste Jupille este supus tratamentului, care se dovedește un succes, astfel că din întreaga țară și din străinătate încep să se prezinte pacienți pentru a fi tratați.

În fața afluxului de pacienți, Pasteur decide să fondeze un centru special de vaccinare împotriva rabiei, care să fie în același timp dedicat cercetării și instruirii, punând astfel bazele Institutului Pasteur, inaugurat la 14 noiembrie 1888.

Deși inițial se numea „procedura Pasteur”, denumirea consacrată va fi cea de vaccin, care anterior însă se referea doar la procedura inoculării pentru combaterea variolei, realizată către Edward Jenner, metodă care a fost utilizată începând din secolul XVIII.

Eforia Spitalelor Civile se mișcă rapid

Doar la câteva luni după ce succesul vaccinului antirabic este anunțat de către presa franceză, Eforia Spitalelor Civile de la București solicită, la 30 aprilie 1886, Ministerului Afacerilor Străine sprijinul pentru ca un medic de la unul din spitalele bucureștene să fie admis în laboratorul profesorului Louis Pasteur pentru a studia sistemul de tratament împotriva rabiei (turbării).

În acei ani (1885 – 1890 ), funcția de trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României la Paris era deținută de poetul Vasile Alecsandri.

În raportul său, trimis de la Paris la 12 mai 1886, Vasile Alecsandri anunța că a discutat cu profesorul Pasteur, care i-a răspuns că „va autoriza, cu cea mai mare bucurie, pe orice medic, trimis de guvernul nostru, să studieze sistemul său pentru vindecarea bolnavilor de turbare”.

Pe 24 iunie 1886, Direcția Generală a Serviciului Sanitar din cadrul Ministerului de Interne (precursoare a Ministerului Sănătății, instituită prin prima lege sanitară modernă, adoptată în 1874) informa Ministerul Afacerilor Străine asupra faptului că dr. George Grigorescu și Mina Minovici (a fondat și condus primul institut de medicină legală din lume, la București, în anul 1892), licențiat în farmacie, care se aflau la Paris, fuseseră nominalizați de către guvernul român pentru a studia în laboratorul profesorului Pasteur.

Români trimiși la vaccin pe banii guvernului

Printre primele 350 de persoane din lume vaccinate în anul 1886 cu serul antirabic s-au numărat și pacienți români, deplasarea și șederea în Franța a acestora fiind organizată și plătită de către guvernul român, prin intermediul Legației României la Paris. 

Pe 25 mai 1886, opt bolnavi ce fuseseră mușcați de câini turbați, însoțiți de doctorul Dumitru Brăilov sunt trimiși pentru tratament la laboratorul profesorului Pasteur.

La încheierea celor 11 zile de tratament, șapte dintre cei opt pacienți sunt vindecați, iar Vasile Alecsandri trimite ministrului afacerilor străine raportul său privind starea bolnavilor și situația cheltuielilor de întreținere și repatriere a acestora, dat fiind că fondurile necesare fuseseră transferate în contul Legației României la Paris, chiar pe numele său.

Între 25 iunie și 4 iulie 1886, alți trei pacienți, însoțiți de către medicul primar al județului Covurlui sunt tratați în laboratorul profesorului Pasteur, fiecăruia fiindu-i efectuate 16 inoculări.

Și în anul următor au continuat să sosească pacienți români, iar Legația României la Paris, sub semnătura lui Vasile Alecsandri, a trimis cu regularitate rapoarte despre tratamentul și starea acestora!

 

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA