Iraclie Porumbescu scrie despre cum arăta Alecsandri la 1848

 

Preotul ortodox și scriitorul Iraclie Porumbescu, tatăl lui Ciprian Porumbescu, a lăsat un text deosebit de interesant, scris în octombrie 1890 la Frătăuşul Nou, „despre proscripţiunea” poetului Vasile Alecsandri de la 1848 în Bucovina.

Născut în 1821, poetul „era de statură mijlocie, dară sprintenă şi mlădioasă, faţa-i era rotunzie şi cu trăsături dintre cele mai simpatice. Fruntea-I bine desvoltată pe care nu o acoperea nici un păr până în vârful capului, ce însă nu-i micşora <seninătatea>, ba pot se zic frumuseţea nici un pic.

Ochii-i erau întunecaţi şi sprâncenele negre încordate simetric şi împreunate la mijloc una de alta, ce-l făcea şi mai drăgălaş. Gura-i proporţionată şi nasul tot aşa şi <sub> buza-i superioară atârnă o mustaţă nu mare, neagră, ca şi sprâncenele şi părul scurt din dărătul capului. Barba şi fauretele şi le rădea. El era pe atunci de 26-27 de ani.

Fiind vară, afară de câteva excepţiuni se îmbrăca schimbiş pe atunci, ca şi intimul său amic Costachi Negri, în bluză şi pantaloni, ba albi, ba nărăzii, la gât fără nici o legătură, ci numai cu gulerul cămeşii îndoit în jos.

În cap cu pălăriuţă „panama fină”. Mersu-i era purure galant, dar nici când afectat. Numai atunce, când câteodată sara, întorcându-se el cu confraţii săi de la plimbare, în Cernăuţi, din grădina publică, iar la moşia bătrânului Hurmuzaki Cernauca, din parcul curţii ori de pe fânaţe, ţinându-se câte şase şepte inşi de-a braţetea, Alecsandri şi Costache Negri totdeuna la mijloc, cântănd cu toţii Marseillaisa”.

Foto: Vasile este la dreapta tatălui

Citește și Răgușeala care l-a ținut pe tatăl lui Ciprian Porumbescu departe de Rege

Parteneri