Actul de la Brusa prin care emigrația pașoptistă din Muntenia și Moldova se unea

 

După ce, la 1848, idealul unirii țărilor române nu fusese îndeajuns afirmat, mai ales la București, pribegii munteni și moldoveni aflați la Constantinopol se reuneau într-o singură organizație, la 27/14 mai 1849.

Prin actul de la Brusa din 27/14 mai 1849 se afirmă că ambele emigrații, iar numele Moldovei e pus înaintea numelui Țării Românești, doreau unirea Principatelor într-un singur stat, cu voia turcilor.

„Pentru uniunea ambelor principate” se dădea mandat de a stărui în Europa apuseană unui șef, dar cu sfatul și ajutorul unui comitet de cinci, în care majoritatea o avea principatul care nu dădea șeful.

Un singur șef

Șeful trebuia ales dintre Constantin Negri și Nicolae Golescu (foto), primul având 15 voturi, iar al doilea cinci.

Din comitet aveau să facă parte, pe lângă Eliad, Goleștii – Nicolae, Ștefan și Alexandru Gheorghe, apoi Tell și Bălcescu, ardeleanul Ioan aiorescu și moldoveanul Vasile Alecsandri.

Interesant este că Eliad (ca și Al, Golescu) are 19 voturi, Alecsandri 20, ceilalți întrunind mult mai puține.

Ca alegători iscălesc numai muntenii.

Parteneri