Priceput la istorie, charismatic şi amuzant. Aşa era descris Ilie Ceauşescu în NYT

 

În 1986, David Binder publica în New York Times, sub titlul „Cultul lui Ceauşescu”, o amplă analiză a familiei care conducea Republica Socialistă România. Nu lipseau nici tuşele dedicate societăţii şi vieţii pe care o duceau românii în acei ani din ce în ce mai împovăraţi de datoria externă pe care Ceauşescu dorea s-o lichideze […]

În 1986, David Binder publica în New York Times, sub titlul „Cultul lui Ceauşescu”, o amplă analiză a familiei care conducea Republica Socialistă România.

Nu lipseau nici tuşele dedicate societăţii şi vieţii pe care o duceau românii în acei ani din ce în ce mai împovăraţi de datoria externă pe care Ceauşescu dorea s-o lichideze cu orice preţ, chiar şi cu cel suprem, al poporului său.

În arhiva New York Times regăsim mai jos rândurile dedicate lui Ilie Ceauşescu, un vajnic general-locotenent al Ministerului Apărării în octombrie 1986.

„A doua zi după interviul meu cu el, președintele şi-a onorat promisiunea (n.r. – îi garantase că jurnalistul îi va cunoaşte şi un alt membru al familiei). Aveam să mă întâlnesc cu cel de-al treilea membru al familiei, după ce am întâlnit-o pe doamna Ceaușescu la Washington în 1978.

O mașină Dacia neagră m-a dus să-l cunosc pe fratele Ilie, un general-locotenent în Ministerul Apărării, care este cu opt ani mai tânăr decât Nicolae, mai chel și o gazdă fermecătoare. Poziția sa oficială este cea de președinte al Administrației politice a Armatei, dar prima sa dragoste este istoria militară.

Tocmai văzusem „Bătălia din umbră”, un nou film românesc despre Primul Război Mondial și citisem recent despre campaniile militare ale lui Vlad Dracula împotriva turcilor. Era impresia mea că strategia română depindea de mult de ambuscade? Sincer încântat, generalul și-a început răspunsul cu ambuscada pregătită lui Darius I de către daci în 514 î. Hr. și a încheiat, două ore mai târziu, în secolul XX. A fost un discurs învățat, prezentat cu mare vervă, detalii bogate și umor blând.

Despre ce a vorbit cu fratele său, președintele? Am întrebat.

«Despre tot.», a răspuns el. «Fără probleme. Ne reunim când este posibil. Dar fiecare dintre noi are foarte multe activități. Nici soțiile noastre nu se întâlnesc».

Am întrebat dacă pot să-i scot poza. El a fost de acord, dar m-a pus în gardă: «Poți să ții fotografiile cu mine în două condiții: una, să nu le publici, și doua, să nu le publici împreună cu fotografiile fratelui meu»” , nota Binder.

În prima parte a interviului puteţi citi ce poreclă avea Nicolae Ceauşescu în 1986, dar şi ce zvon se răspândise printre români cu privire la sănătatea sa. DETALII AICI

În a doua parte a interviului este descrisă atmosfera creată de propaganda Partidului Comunist Român (PCR) în jurul lui Nicolae Ceauşescu. DETALII AICI

În a treia parte puteţi citi care au fost cele patru momente în care România condusă de Ceauşescu a sfidat URSS. DETALII AICI

În partea a 4-a veţi afla „Pe ce cheltuia Ceauşescu 3 miliarde de dolari în 1986?”

Episodul 5 continuă cu dezvăluirea conform căreia Ceauşescu ajunsese să se creadă zeul Republicii Socialiste România.

În episodul 6 aflaţi un aspect la care Nicolae Ceauşescu era foarte foarte atent.

În partea a 7-a veţi citi „Cum a fost bine ţintit orgoliul lui Ceauşescu de un trimis special al SUA

În episodul 8 se dezvăluie „Cum a fost atras Ceauşescu în Partidul Comunist Român? Varianta americană”

În partea a 9-a aflaţi de ce era „Ceauşescu, un corporatist distrat”

În episodul 10, un paradox al acelor vremuri: Zahărul şi piperul negru, „comorile” Republicii Socialiste România în 1986

În partea a 11-a ni se dezvăluie care era cea mai mare curiozitate a românilor în legătura cu familia Ceauşescu.

În episodul 12 avem în prim-plan ceea ce poate fi socotit unul dintre marile eşecuri ale Elenei Ceauşescu.

Valentin, fiul adoptat al lui Nicolae Ceauşescu, în episodul 13.